Locuinţă cuplată, str. Liliacului, Bucureşti
Totul a pornit in urma cu 3 ani cand beneficiarul a inceput prin a descrie una din vilele pe care le-a vazut. Descrierea in cuvinte simple se indrepta hotarat spre imagini ale unor reviste fara pretentii. Programul - locuinta - unul dintre programele a carei prezenta aduce ponderea cea mai importanta in caleidoscopul imaginilor urbane. Treptat insa, proiectul a evoluat spre o casa a carei prezenta incearca sa aduca un alt fel de imagine: un reper aproape de memoria locului caruia ii apartine dar si un volum de natura tectonica.
Tot mai adesea intalnim intentii care rastoarna principii stabile - simetrie, proportie, armonie, clasicism, detaliu, ritm, tema, forma, stil, axa, tehnica etc; noua imagine se leapada cu totul de trecut si tinde sa se impuna cu violenta viitorului prin proclamarea anarhiei estetice. Imaginea vechiului blocheaza aspiratia spre modern. Vechiturile sunt o problema. Cata vreme sunt percepute asa, nu exista nici o solutie. Rezolvarea apare abia dupa schimbarea perspectivei, dupa descoperirea atuurilor acestor imagini vechi, tonusul lor subtil, "iradierea exemplaritatii lor".
Legatura intre atunci si acum ar trebui inscris intr-un echilibru intre trecutul cunoscut , analizat, inteles si viitorul intuit in cheia locului caruia ii apartine reperul.
Candva G.M. Cantacuzino vorbea despre arhitectura ca despre o armonie simultana. Ea ar trebui sa fie imaginea "armoniei unitare in care simbolul si utilul, ansamblul si amanuntul, materia si conceptia, opera si peisajul, omul si proportia, sufletul si ritmul se regasesc laolalta".
Spatiul major care a organizat, la inceput, lucrurile in jurul sau, a fost zona de zi care treptat s-a extins in zona de bucatarie, loc de luat masa si treptat a cuprins zona de noapte, si etajul in sus.
Lemnul, piatra, caramida, varul, fierul, sticla, au fost pretutindeni aceleasi materiale de constructie, fara sa genereze aceeasi imagine in arhitectura. Materialele folosite subliniaza liniile de forta ale ansamblului ce pastreaza caracteristicile casei locului, ajutand in acelasi timp la diluarea limitelor spatiale in plan orizontal - mijloacele folosite transparenta, profunzimea deschiderea totala, legaturi imprevizibile.
Astfel demersul pare sa fi cuprins mai mult decat un exercitiu strict profesional. Mai mult decat cunoasterea "dat" - ului, interpretarea informatiei si apoi calculul strict, sfarsesc inevitabil intr-o diferentiere; o diferenta care sa pastreaze ceva de-al locului, departe de uniformitatea contextului generalizat si anonim - acea uniformitate care pierde si paralizeaza.
Alte lucrări cu aceiaşi autori:
![]() | Ediţia 2009, secţiunea arhitectură Clădire de birouri – bd. Nicolae Grigorescu arh. Georgică MITRACHE |
![]() | Ediţia 2009, secţiunea amenajări interioare Premiul secţiunii amenajări interioare Clădire de birouri – bd. Nicolae Grigorescu arh. Anca MITRACHE |
![]() | Ediţia 2007, secţiunea arhitectură LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ arh. Georgică MITRACHE, arh. Anca MITRACHE, arh. Vasilica BONDOR NEGRARU |
![]() | Ediţia 2007, secţiunea arhitectură 2 LOCUINŢĂ CUPLATE arh. Georgică MITRACHE, arh. Anca MITRACHE |
![]() | Ediţia 2007, secţiunea arhitectură LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ arh. Georgică MITRACHE, arh. Anca MITRACHE |
![]() | Ediţia 2006, secţiunea arhitectură Locuinţă unifamilială arh. Georgică MITRACHE |
![]() | Ediţia 2005, secţiunea arhitectură Locuinţă unifamilială arh. Georgică MITRACHE |
![]() | Ediţia 2004, secţiunea arhitectură Nominalizare Locuinţă unifamilială cu birou arh. Georgică MITRACHE |
![]() | Ediţia 2004, secţiunea amenajări interioare Clădire birouri arh. Georgică MITRACHE |

















