Urmăriți-ne pe:
Conferință, 24 noiembrie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
Evenimentul Jurisprudență și arhitectură în București organizat de Filiala București a OAR în cadrul Anualei de Arhitectură București 2025 si care s-a desfășurat luni, 24 noiembrie 2025, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, a adus în prim plan dimensiunea legală a ceea ce înseamnă practicarea profesiei de arhitect. Conferința este primul eveniment din România organizat pe acest subiect și a avut în vedere constituirea unei jurisprudențe de arhitectură pe baza cazurilor comune întâlnite la comisia de disciplina din București. Va fi realizat un raport scris, ca un mini-ghid de prevenție pentru situații din practica profesională.
Panelul 1 al conferinței a avut ca temă Relația client-arhitect, cu următoarele puncte principale:
În introducere, au vorbit av. Ion Dragne și arh. Emil Ivănescu. În introducere, au vorbit av. Ion Dragne și arh. Emil Ivănescu. Dl. av. Dragne a accentuat importanța pentru domeniul juridic actual al analizelor cazurilor specifice domeniului arhitecturii, atât la nivelul practicii, dar și la nivel de organizație profesională. De asemenea, arh. Emil Ivănescu a explicat de ce este nevoie să se discute, alături de specialiștii avocați, într-o formă corectă, aceste cazuri întâlnite des la comisia de disciplină. Scopul este să fie construită o cazuistică cu rol de preventie, utilă atât arhitectilor, cât și mediului juridic. În acest sens, OAR București are două inițiative care ajută aceste eforturi: Glosarul de termeni cu definiții din normele pentru arhitectură și construcții, precum și Ghidul de reprezentare a desenului de arhitectură, aflat în pregătire.
În cadrul panelului 1, au fost invitați să vorbească av. Marcel Toader, av. Serghei Perju, arh. Mădălina Toma, arh. Yvonne Toader, arh. Silvia Pintea și arh. Răzvan Rugescu, alături de arh. Emil Ivănescu.
Invitații au avut prezentări despre ce înseamnă lipsa contractului de proiectare și plățile care se fac fără acte, despre beneficiarii care contractează persoane neeligibile profesional, despre problemele care apar în momentul contractării acestor nespecialiști.
S-a atras atenția asupra importanței existenței unui contract clar, etapizat, ferm și complet. Mesajul tuturor a fost unul clar: subevaluarea muncii trebuie să înceteze, să fie respectat codul deontologic și să existe respect reciproc în breaslă.
Cei prezenți au insistat pentru creșterea vizibilității arhitectului în spațiul public, în contextul în care cea mai bună recomandare este cea care vine de la un client. Medierea a fost prezentată ca o soluție de care arhitecții se pot folosi pentru a dezamorsa situații critice și complicate. Avocații au vorbit despre faptul ca OAR nu se poate transforma într-o entitate care să rezolve toate problemele dintre beneficiar și arhitect, insistând asupra rezolvării acestora în primul rând la nivel uman, dupa care, urmează calea instanțelor. Este nevoie ca relația client-arhitect să fie una bazată pe încredere și pe înțelegere reciprocă, fiecare respectându-și drepturile și responsabilitățile.
Panelul 2 al conferinței a avut ca temă Dreptul de autor, cu următoarele puncte principale:
În cadrul panelului 2, au fost invitați să vorbească: av. Iulia Burbea Milescu, av. Ana Maria Pițur, arh. Radu Teacă, arh. Angela Kovacs, arh. Dan Felix Paraschiv.
Cei prezenți au subliniat faptul că este foarte bine ca în relație cu beneficiarul drepturile de autor să fie foarte clar stipulate, să fie menționat clar ce anume este cesionat.
De asemenea, în discursul invitaților s-a insistat asupra mecanismelor contractuale de protecție a arhitectului: definirea clară a drepturilor transmise cu stabilirea limitelor acestora. Astfel, pană la o anumită etapă nu se transmite niciun fel de drept de autor. Aceasta transmitere ar trebui să se întample după plata fazelor de proiectare DALI/DATC/PTDE.
În cadrul panelului 3, au fost invitați să vorbească: av. arh. Raluca Becheru, arh. șef Adina Popescu, arh. șef Andreea Pandele, arh. Florentina Iugan, arh. Dragoș Horia Buhociu, arh. Anca Sandu, arh. Olivia Colavini, arh. Sergiu Patra, arh. Robert Zotescu.
Cei prezenți au subliniat faptul că proiectele gândite de arhitecți trebuie să respecte cadrul normativ existent. Ideal ar fi ca documentele depuse spre a fi avizate să aibă un format standardizat. Arh. Emil Ivănescu, președintele OAR București a precizat că OAR B a demarat o inițiativa în acest sens. De asemenea, a prezentat în câteva cuvinte inițiativa OARB privind Glosarul de Termeni de arhitectură și construcții care a debutat în urma dialogului pe care OAR București l-a avut cu toate primăriile din București, cu privire la acei termeni tehnici definiți în articole de lege disparate și care, de aceea, sunt interpretați greșit.
Invitații au vorbit despre faptul că trebuie să trecem de la redactare la managementul informației: cum scoatem informația, cui o livrăm, cum înțelege persoana căreia i-o livrăm. Este important să se țină cont de faptul că, în proiectare, prevenția este mai importantă decât tratamentul.
Arhitectura are multe probleme legislative cum ar fi norme legislative care nu au fost publicate în Monitorul oficial și care trebuie interpretate de magistrați pentru ca apoi arhitecții să implementeze aceste interpretări. Faptul că încă se interpretează termenii POT și CUT denotă că există un vid care creează probleme tehnice importante.
În cadrul panelului 4, au fost invitați să vorbească: av. Stefania Kerth Dobrescu, arh. Roxana Catrinel Stoica, arh. Daniela Mayer, arh. Andrei Fenyo, arh. Sebastian Săvescu, arh. Bogdan Andrei Fezi.
Cei prezenți au subliniat o serie de aspecte care poarta răspunderea pentru semnătura de complezentă:
De asemenea, vorbitorii au insistat asupra faptului că semnătura de complezentă a fost interzisă prin lege. Astfel, atunci când este descoperită pot fi sesizate organele de cercetare penală că a fost săvârșită infracțiunea de fals într-un act public. Infracțiunea de fals este catalogată ca infracțiune de pericol.
Semnătura de complezență invită la furt – furtul obiectului de activitate al arhitectului. Calitatea actului arhitectului impactează în varii domenii și trebuie conștientizat mult mai bine ca importanță.