Autori principali: Rareș David, Irina Enache, Ioana Gheorghiță
Coautori: -
Colaboratori: -
Dâmbovița cere verde...și roșu
Proiectul privește atent și completează activitățile care se desfășoară astăzi pe malurile Dâmboviței, potențând caracterul efervescent al zonei studiate, marcată prin prezența universităților și a căminelor studențești. La acestea se adaugă atelierele de artiști, o zonă comercială și Grădina Botanică, precum și institute de cercetare care diversifică și îmbogățesc caracterul zonei. De aceea, la nivel de masterplan, sunt adăugate noi locuințe pentru studenți, o bibliotecă ce oferă spații pentru studiu, o piață agroalimentară care se orientează către râu și extinderea Atelierelor Malmaison pentru a consolida toate aceste atmosfere animate care însuflețesc malurile râului.
Dâmbovița, constrânsă de limitele de beton și trafic auto, nu intră în dialog cu acest freamăt cotidian al oamenilor zonei. Din acest motiv, proiectul imaginează în primul rând un nou profil al străzilor și două “agrafe” care să lege râul de viața din jurul său. Circulația auto este redusă la o singură bandă cu acces prioritar pentru transport public și vehicule de urgență, eliberând frontul Dâmboviței pentru spații pietonale continue și mobilitate lentă. Pista de biciclete este separată de carosabil printr-o fâșie verde tocmai pentru a simți mai mult prezența râului. Finalizarea Centurii București ar permite redirecționarea traficului, oferind premisele reale pentru transformarea celor două maluri ale râului într-un coridor urban verde și accesibil.
Proiectul propune drept intervenții principale platformele roșii care funcționează asemenea unor agrafe ce leagă râul de malurile sale. Cele două “agrafe” propun două moduri diferite de a interacționa cu apa, iar poziționarea lor este strâns legată de activitățile de la mal. De aceea, prima “agrafă” marchează parcul din fața bibliotecii nou propuse, iar cea de-a doua, o nouă intrare în Grădina Botanică. În dreptul Grădinii Botanice, malul primește jardiniere menite să reprezinte o revărsare a grădinii către apă, prin plante atent alese și documentate, marcate cu plăcuțe care indică denumirile speciilor, ce pot fi admirate atât din zona pietonală cât și de la nivelul apei. “Agrafa “ care leagă Grădina Botanică de râu coboară către apă sub forma unor trepte.
Zona din jurul stației de metrou devine parc și împreună cu parcul bisericii și o nouă zonă de acces către platforma CET Grozăvești devin un “buzunar” verde. CET Grozăvești necesită regenerare prin modernizarea infrastructurii energetice și transformarea graduală a zonei într-un pol urban multifuncțional, cu acces public controlat.
Piața agroalimentară înlocuiește parcarea existentă și se deschide către râu, activând frontul la apă. Diferența de nivel este transformată într-o pantă înverzită, care creează o legătură naturală și un flux reciproc între piață și malul apei.
Pavilionul pentru echipamente de sporturi acvatice reutilizează o platformă de beton existentă și completează profilul dinamic al zonei, devenind astfel un nod de conexiune între apă și oraș, revitalizând relația comunității cu frontul acvatic și deschizând accesul către activități precum canotajul, caiacul sau paddle boarding recreativ. Prin readucerea în uz a platformei existente, proiectul activează o infrastructură neutilizată, transformând-o într-un spațiu public valoros, generator de mobilitate, interacțiune socială și atractivitate urbană.
Valul static pentru surf urban din fața Universității Naționale de Educație Fizică și Sport împreună cu celelalte sporturi pe apă extind atmosfera sportivă și în spațiul public, dincolo de incinta facultății.
Culoarea roșie leagă toate aceste gânduri și le presară în lungul Dâmboviței sub formă de puncte de atracție și interes, cărora le adaugă un plus de vizibilitate.