ro | en
Locuință unifamilială – strada Paris 21
  • Nominalizare la secțiunea „Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”

Locuință unifamilială – strada Paris 21

Autori: arh. Mina Sava, TNa 1563, arh. Veronica Sava, arh. Silviu Musteață
Birou de proiectare: A Stil

Colaboratori:
Structura: ing. Gabriel Tănase, Alexandra Ivan
Execuție: 4YOU Construct, ing. Marius Măntescu

Comentariul autorului

Clădirea din strada Paris de la nr. 21 (PUZ Zone Protejate nr. 47, Parcelarea Louis Blanc) face parte dintr-un anasamblul arhitectural declarat monument de arhitectură categorie B împreună cu imobilul de la nr.19, dar nu a fost întreținută de proprietarii anteriori, ajungând într-un stadiu avansat de degradare, care a afectat structura de rezistență a clădirii, periclitând atât siguranța cât și percepția imobilului de la nr. 19 aflat în stare bună. Clădirea a fost construită în jur de 1911, iar în 1940, o dată cu construirea imobilului de la nr. 19, suferă o modificare stilistică la fațada de la stradă și i se adugă o poartă comună cu aceasta pentru a forma împreună un singur ansamblu. Ulterior, după naționalizare, se construiesc corpul de clădire din spate și garajul, ambele fără valoare arhitecturală.
Ansamblu arhitectonic Paris nr. 19-21 este realizat în stil „mediteranean” în jurul anilor 1940, posibil de către arhitectul Ion Giurgea și avea funcțiunea de locuință principală, iar cel de la nr. 21 de locuință servitori. După naționalizarea lor, la nr. 19 a fost o ambasadă, iar nr. 21 a fost închiriat de primărie mai multor familii, devenind o locuință colectivă. După retrocedare imobilele au funcționat împreună ca și locuință, dar cel de la nr. 21 fiind foarte deteriorat urma să fie reabilitat, lucru care nu s-a întâmplat până în momentul achiziționării imobilelor de către actualul proprietar. Am propus o intervenție de consolidare, refuncționalizare și reconfigurare arhitecturală în spiritul construcției învecinate cu care formează acest ansamblu valoros.

Intervenția a presupus mărirea suprafețelor utile cu înscrierea în indicatorii urbanistici în vigoare (POT maxim 65% și CUT maxim admis 1,8), aceasta ducând la supraînălțarea mansardei și redistribuirea etajelor pe jumătăți de nivel, totul într-o volumetrie care să fie în același limbaj stilistic cu clădirea de la nr.19. S-au păstrat materialele, culorile și detaliile specifice ansamblului arhitectural strada Paris nr.19-21. Pe fațada din strada Paris s-au păstrat și curățat traforul și detaliile de piatră ale porții de acces. Ancadramentul ferestrei însă nu a putul fi restaurat fiind într-un stadiu avansat de degradare. Acesta a fost refăcut din piatră sculptată manual după modelul original. Fațada din curte s-a refăcut complet în același limbaj stilistic și cu aceleași materiale. Pentru zona de fațadă păstrată s-a executat tencuială din praf de piatră tip calcio vecchio „smuls”, iar pentru extindere tencuială tip calcio vecchio „drișcuit”, acestea fiind separate și evidențiate pe orizontală printr-un brâu de piatră sculptată.Toate elementele decorative de piatră sunt sculptate manual din blocuri de calcar fosilifer alb gălbui din România.
Acoperișul are învelitoare din tablă încheiată în dublu falț care se termină într-un atic acoperit cu olane similare cu cele de la nr. 19.
Consolidarea, dificil de executat în contextul unui lot îngust și a existenței calcanelor, s-a făcut prin introducerea unor cadre, cămășuiri și planșee de beton armat.
Finisajele interioare originale lipseau în totalitate. Astfel am preluat elementele specifice caselor de început secol XX, insistându-se pe materiale autentice, dar adaptate cerinţelor actuale: parchet și tâmplării din lemn masiv, pardoseli, placaje interioare și ancadrament șemineu din aceeași piatra ca cea a fațadelor, detalii de feronerie din alamă. Clădirea dotată cu un sistem centralizat de încălzire în pardoseală și HVAC, cu instalații de iluminat LED, va avea un consum redus de energie în exploatare.



Alte lucrări cu aceiași autori: