ro | en
Anuala de Arhitectură » Anuala 2003

ANUALA DE ARHITECTURĂ BUCUREŞTI, EDIŢIA I, 2003

Anuala 2003: Premii | Proiecte

Anuala 2003

Anuala de arhitectură a Bucureştiului şi-a făcut debutul în ziua 14 aprilie printr-o scurtă şi energică ceremonie de inaugurare care a marcat atît lansarea acestei expoziţii dedicată arhitecţilor bucureşteni - şi pe care ne-o dorim a deveni un reper major pentru practica profesională din România - cît şi inaugurarea noului sediu al Filialei Teritoriale Bucureşti. Prin plasarea sediului practic în incinta spaţiului expoziţional s-a dorit folosirea la maxim a unui loc care a intrat deja în conştiinţa breslei. Filiala noastră şi-a propus - primul pas, amenajarea, fiind deja făcut cu succes - să dea o nouă anvergură acestui loc valoros pentru viaţa cultural-artistică a urbei noastre. Discursul domnului Preşedinte Hurduc a fost urmărit de numeroşii oameni de presă prezenţi şi a informat asistenţa, nerăbdătoare în a inspecta noul sediu, asupra evenimentului în sine şi a intenţiilor de viitor ale filialei.

Pentru a desluşi intenţiile pe care Filiala noastră la are cităm un fragment din apelul prezent în caietul expoziţiei:

"Programul de manifestări "Arhitecţii şi Bucureştiul" îşi propune să marcheze contribuţia creatoare a profesioniştilor atît la conservarea patrimoniului construit al oraşului cît şi la îmbogăţirea lui. Recuperarea demnităţii spaţiului urban, dezvoltarea coeziunii comunitare prin regăsirea de către bucureşteni a identităţii locului în care trăiesc sînt doar cîteva din obiectivele fiecăruia dintre noi. Încercăm să propunem în această expoziţie un crîmpei din viitoarea istorie a Bucureştiului."

Prin inspirata programare la o distanţă convenabilă de Bienală, expoziţia Filialei Bucureşti a reuşit să învingă o prejudecată: aceea că vom avea parte de aceleaşi lucrări. Desigur că ritmul în care se construieşte este încă destul de lent dar este evident că expoziţia a adus o sumă deloc neglijabilă de noutăţi faţă de cea de astă iarnă. O altă noutate a fost adusă de sistemul de jurizare care s-a făcut prin votare directă. Arhitecţii, membrii ai filialei Bucureşti şi studenţii UAUIM au avut drept de vot iar arhitecţii vizitatori (adică cei fără drept de semnătură sau membri ai altor filiale) au putut să îşi exprime şi ei opinia, voturile nefiind luate însă în calcul la decizia finală. Spaţiul expoziţiei a fost renovat şi el pentru a fi în consonanţă cu amenajarea ultimelor două travei.

Amenajarea nu s-a oprit doar la sediul propriu-zis ci a inclus şi renovarea spaţiului expoziţional; manifestarea noastră s-a desfăşurat astfel într-un cadru vizibil îmbunătăţit, unitar şi elegant, cu un uşor minus poate pentru partea de iluminare care, deşi a fost completată nu se ridică încă la exigenţele unui spaţiu de expoziţie de nivel european. Sperăm că, prin continuarea parteneriatului deosebit de avantajos cu UAUIM, se vor găsi oportunităţi pentru dorita transformare a întregii zone de parter a clădirii şcolii într-una de maxim interes public. Dincolo de aceasta însă amenajările trebuiesc dublate şi de o susţinută activitate culturală şi de organizarea cît mai multor evenimente profesionale. Aceasta nu mai ţine însă numai de organizaţii şi de instituţii ci trebuie să fie rezultatul unei activităţi reale şi intense a arhitecţilor bucureşteni. Anuala a atras interesul a aproximativ 4-500 de colegi şi studenţi. Dacă ţinem cont că numărul de membri ai filialei noastre a depăşit recent 2200 vom realiza că interesul arhitecţilor pentru manifestarea publică a propriei profesii este în cel mai bun caz în stagnare. Expoziţiile sînt vizitate de mai mereu aceiaşi oameni iar publicaţiile sînt scrise şi citite de un număr relativ restrîns de arhitecţi. Majoritatea profesioniştilor pare a fi încă reticentă în a îşi expune realizările sau în a-şi exprima opiniile. Nu dorim să intrăm într-o analiză a cauzelor ci doar să le semnalăm membrilor noştri că există acum oportunitatea - şi nevoia - de a se manifesta public, de a-şi testa şi promova ideile de a-şi rezolva, prin cooperare, problemele.

PREMIILE

Premiile acordate au marcat şi ele un moment deosebit prin efortul de a debuta în forţă această manifestare. Marele premiu a avut valoarea de 1000 Euro iar celelate în jur de 400 Euro. Sponsorii ediţiei, firmele Knauf şi Delta au acordat şi ele cîte un premiu, respectiv două, în valoare de 250 Euro. Ca semn de preţuire şi respect faţă de seniori s-a acordat şi un premiu, în valoare de 1000 Euro, pentru Opera Omnia. La această primă ediţie acesta a fost acordat Profesorului Ascanio Damian. Prof. dr. arh. Sorin Vasilescu a fost cel care a rostit un laudatio pentru profesorul Damian. Din păcate, din motive de sănătate acesta nu a putut fi prezent. Domnul Sorin Vasilescu a făcut, la rugămintea Colegiului Director şi oficiul de mesager al arhitecţilor, mulţi dintre ei foşti studenţi, către Profesor.

Ediţia de anul acesta a adus pe simeze un număr de 65 lucrări aparţinînd unui număr de aproximativ 35 de arhitecţi. Ele au fost împărţite în şase secţiuni: arhitectură, restaurare, publicaţii, amenajări interioare, concursuri şi urbanism. Datorită numărului insuficient de concurenţi organizatorii au hotărît să nu acorde premii pentru secţiunile de urbanism şi concursuri.

Locul I şi Marele Premiu al Anualei de Arhitectură a Municipiului Bucureşti a fost acordat domnului Viorel Hurduc, pentru locuinţa din str. Barbu Delavrancea nr. 12, un proiect care a întrunit numărul cel mai mare de voturi, o lucrare coerentă, perfect controlată şi care impresionează printr-o tectonică viguroasă dar non-opresivă. El a fost urmat, la secţiunea arhitectură de alte două premii: Anda şi Dorin Ştefan pentru casa de vacanţă de la Moeciu, o casă în pantă la care accesul se face pe sus, de Vladimir Arsene (a cărui excelentă Europe House nu are încă suficient noroc) şi de alte două echipe de laureaţi: soţii Stanciu şi echipa Astrid Rottman şi Bogdan Pop.

Florian şi Iulia Stanciu au fost prezenţi cu hotelul Stil aducînd un aer retro şi foarte olandez pe simezele asaltate de un exces de culoare. O lucrare care demonstrează încă o dată că se poate face o arhitectură de foarte bună calitate într-o zonă de comandă cu caracteristici de consum, cu bugete nespectaculoase dar cu un bun gust remarcabil. De remarcat stîlpii în V de la parter, o soluţie ce părea condamnată la uitare.

"Casa cu tei" - Rottman & Pop - a făcut şi ea o foarte bună impresie prin finele accente aduse de detalii.

HURDUC

D. ŞTEFAN

ARSENE

STANCIU

ROTTMAN

La secţiunea publicaţii a cîştigat IGLOO, un mini-Octogon către care par chiar să migreze o parte din colaboratorii fostei revelaţii a revistelor de arhitectură, absentă din expoziţie. IGLOO este astăzi o publicaţie solidă, intrată în conştiinţa arhitecţilor prin sobrietate şi constanţă. Ambiţioasa revistă, o nouă formulă editorială pentru mai vechiul Habitat, "îşi propune să devină, în scurt timp, revista reper a spaţiului construit românesc".

Domnul profesor Mircea Ochinciuc, locul doi şi laureat, a prezentat anul acesta o lucrare care aduce un concept inovator, acela de publicaţie multimedia de arhitectură produsă pentru canalele de telviziune interactivă. Ea conţinea trei momente de referinţă pentru istoria arhitecturii: biserici baroce din Roma, palate veneţiene de pe Canal Grande şi Renaşterea florentină. Sîntem convinşi că dacă aplicaţia ar fi rulat în permanenţă în sală, eventual cu o conexiune în timp real, ar fi luat cu uşurinţă toate voturile. Din păcate ea nu a fost prezentă în format multimedial decît pe parcursul primei zile de expoziţie. Iată de ce expoziţiile de arhitectură ale viitorilor ani au neapărată nevoie de calculatoare.

Locul trei a fost adjudecat de lucrarea "Simbol în arhitectură - Aspecte ale simbolului în spaţiul muzeistic contemporan" a colegului nostru Octavian Alexandru Iliescu, lucrare pe care am prezentat-o într-un număr anterior.

ANDREŞOIU&CIOCĂZAN

OCHINCIUC

ILIESCU

 

 

 

La secţiunea de amenajări interioare Răzvan Babici şi echipa Ciocăzanu&Andreşoiu au fost la egalitate în privinţa voturilor exprimate de membrii filialei. Diferenţa au făcut-o studenţii care i-au propulsat pe editrorii de la Igloo pe primul loc. Iată care a fost conceptul lor: "Ideea principală a acestui proiect a fost aceea a transparenţei totale între nou şi vechi prin valorizarea la maxim a unui spaţiu deja spectaculos, într-o amenajare ale cărei elemente noi să nu se combine cu cele vechi. Astfel, într-un spaţiu dominat vizual de structura de lemn brut, caldă, arborescentă, au fost introduse numai elementre contrastante, atît ca materialitate cît şi ca simbolistică. Sticla, inox-ul, PAL-ul melaminat alb creează o nouă ordine spaţială: tehnică, ordonată, contemporană. Spaţiu în spaţiu, modern în istoric, raţional în iraţional. Rezultatul amenajării plasează explicit locuirea mansardei în secolul XXI fără a oculta cadrul istoric existent." Locuinţa din str. Plugarilor amenajată de Răzvan Babici a fost singura care a prezentat şi bugetul implicat în realizarea lucrării. Un proiect care a inclus designul şi execuţia pieselor de mobilier şi care trasează un trend pe care se vor înscrie probabil din ce în ce mai mulţi arhitecţi în anii ce vor urma.

Despre Radu Teacă, rămas pe locul trei, putem spune că a concurat cu sine însuşi obţinînd 12 respectiv 13 voturi pentru lucrările prezentate adică un confortabil total de 25 care i-ar fi adus locul întîi dacă s-ar fi rezumat la a prezenta una singură, cea mai bună dintre cele două în opinia noastră fiind locuinţa din str. Cretei.

ANDREŞOIU&CIOCĂZAN

BABICI

TEACĂ

 

 

 

La restaurări concurenţa a fost destul de mică membrii OAR văzîndu-l cîştigător pe dl. Polizu iar studenţii votînd masiv o lucrare celebră, Bufetul de la Şosea - restaurare realizată de Adrian Spirescu şi Ligia Ristea, mult mai accesibilă dealtfel bucureştenilor şi despre a cărei stare actuală putem spune că probabil şi Ion Mincu însuşi ar fi foarte mulţumit. Biserica Sf. Gheorghe Mirăuţi din Suceava, locul doi pînă la urmă, este un impecabil exerciţiu de acord fin cu un mediu care musteşte de spirit al locului. Intervenţia este atît de discretă încît numai culoarea crudă a pietrei noi trădează lucrările cele noi.

SPIRESCU & RISTEA

POLIZU

GOCIMAN

 

Numărul total de voturi nu are din păcate cum să reprezinte o secţiune reprezentativă pentru corpul nostru profesional. Principiul însă, contestat sotto voce chiar de către unii concurenţi, este însă valabil şi extrem de interesant în măsurarea opţiunilor reale ale publicului şi profesioniştilor. Cu siguranţă că ediţiile viitoare vor produce, prin acordaje fine şi preselecţii mai dure, prin participare mai intensă a arhitecţilor şi atragerea publicului, un tip de eveniment cu personalitate distinctă şi cu valoare de barometru pentru starea arhitecturii din România.

» PREMIILE