★ Premiu

Proiectul 6453-1

RESTART NATURA – CHIAJNA - LACUL MORII

Râul Dâmbovița reprezintă unul dintre cele mai valoroase, dar și mai fragmentate coridoare ecologice ale Bucureștiului și ale zonei sale metropolitane. Intervențiile realizate de-a lungul timpului în proximitatea sa au avut un caracter punctual și adesea necorelat, generând discontinuități, spații neconectate și o relație insuficient articulată între natură, mediul construit și viața comunitară. În zona Chiajna, înainte de vărsarea râului în Lacul Morii, Dâmbovița formează o succesiune de lacuri cu un potențial ecologic și peisager semnificativ, care a constituit fundamentul proiectului prezent.

Propunerea se bazează pe două direcții principale: creșterea conectivității și „restartul naturii”. Conectivitatea este abordată atât funcțional, prin generarea unor trasee continue și coerente, cât și ecologic, prin integrarea terenurilor, a malurilor și a zonelor urbane într-o structură unitară. Componenta de „restart al naturii” pornește de la un studiu al solurilor și al tipologiilor vegetale specifice: pe solurile agricole sunt introduse specii native ale câmpiei, în arealele umede este încurajată dezvoltarea stufului și a vegetației acvatice, iar în zonele cu potențial forestier sunt propuse plantări extensive. Principiul care ghidează aceste intervenții este caracterul neintruziv: scopul nu este modelarea artificială a peisajului, ci apropierea oamenilor de natură prin amenajări minimale, amplasate strategic, din care ecosistemele locale pot fi observate fără a fi afectate.

Structura de mobilitate ușoară se realizează prin alei pe sol, poduri pietonale peste luciul de apă și pasarele înălțate în zonele împădurite, configurând un circuit semi-închis ce poate fi parcurs în multiple moduri: trasee directe pentru mobilitatea cotidiană, trasee ocolite pentru recreere, alergare sau ciclism. Fiecare segment oferă o experiență distinctă, și anume zone de vegetație specifică luncilor, sectoare forestiere dense ce se deschid spre zonele construite creînd o limită naturală, deschideri către câmpie sau porțiuni aflate în imediata apropiere a apei.

Un element esențial al proiectului îl constituie optimizarea hidrologică a zonei, realizată prin lărgirea gurii de vărsare a Dâmboviței în Lacul Morii, intervenție menită să reducă presiunile hidrotehnice în cazul viiturilor și să permită o disipare mai eficientă a debitelor mari, crescând astfel siguranța întregului areal.

În zona urbană intensă, propunerea include un pod cu utilizări mixte — atât element de mobilitate, cât și spațiu de socializare și contemplare. Acesta găzduiește o cafenea cu acces direct către pontoanele amplasate pe apă și funcționează ca platformă de belvedere, menită să păstreze tradiția locală de observare a artificiilor în noaptea de Anul Nou. Pentru a menține vizibilitatea unică spre Munții Carpați, sunt evitate orice structuri verticale care ar putea obstrucționa perspectivele. În completare, propunerea prevede înlocuirea terenurilor sportive existente cu un amfiteatru în aer liber, gândit ca spațiu pentru spectacole, evenimente comunitare și activități culturale.

Propunerile tehnice au caracter discret: podurile sunt susținute de piloni cu impact minim, zonele de popas includ insule vegetale cu stuf, ancorate și lăsate să evolueze natural, iar gradenele ce coboară spre apă sunt ridicate cu 20-30cm, astfel încât să se evite acoperirea lor în cazul unui debit mai mare al Dâmboviței.

Prin articularea regenerării ecologice cu reconectarea spațială, proiectul propune o reinterpretare contemporană a Dâmboviței ca infrastructură verde-albastră coerentă, capabilă să reunească natura, orașul și comunitatea.