Proiectul 9502-3

SITUL III – CET Grozavesti

Zona de studiu aferentă Sitului III – CET Grozăvești – Grădina Botanică poate fi caracterizată de un unic traseu liniar, având ca element central râul Dâmbovița. De-a lungul laturii nordice, funcțiunile predominante sunt cele de învățământ și locuire (cămine studențești), iar de-a lungul celei sudice, este împărțită între locuire, industrial și zone verzi. Deși cele două maluri ale râului oferă o imagine coerentă ca și organizare stradală în situația actuală, concentrarea acesteia pe autovehicule, combinată cu lipsa traseelor de legătură între cele două maluri generează un spațiu monoton și greu de parcurs între cele două extremități ale sitului.
În adresarea acestor probleme, prin propunerea prezentată se urmărește reducerea importanței arterei pentru traficul auto, acesta fiind deviat pe străzile adiacente din capete, Întărirea promenadei pietonale și conectarea celor două maluri, prin realizarea de trasee de trecere în zonele cu potențial ridicat.

Pentru realizarea legăturilor dintre reperele importante ale celor două maluri, au fost luate în considerare potențialele capete de perspectivă, traseele sau legăturile pietonale și auto către zonele din profunzimea sitului, și funcțiunile de importanță ridicată. Astfel, s-a identificat necesitatea realizării unei conexiuni pietonale între căminele studențești și CET, luându-se în calcul viitoarea sa transformare în spații de tip HUB, cultural sau de utilizare mixtă.
Un al doilea punct important de legătură va fi între capătul cartierului de locuit de pe latura sudică a Dâmboviței, cu institutele de cercetare de pe latura opusă. Datorită apropierii de podul peste barajul existent, această trecere peste râu își permite să fie puțin mai jucăuș în abordare, propunând o trecere mai dinamică și sinuoasă.
Alături de cele două conexiuni de tip pod propuse, se vor dezvolta diverse zone de interes ce vor crește atractivitatea spațiului din punct de vedere pietonal:

- Pe partea Nordică, în locul pontonului de lângă podul Grozăvești, se propun o serie de jardiniere realizate terasat în taluzul canalului, respectând gabaritele existente, si plecând de la forma pontonului existent. În jardiniere se vor planta specii de plante capabile să reziste la umezeală sau inundații astfel, în cazul în care râul se va umfla, vor face față scufundării temporare parțiale în apă. (ex: stuf, papură, etc.)
În continuarea podului dintre CET si zona Studențească se va realiza o gradenare a malului râului, ce va permite apropierea vizitatorilor de apă și ar oferi potențialul utilizării spațiului pentru mici evenimente culturale sau adunări, chiar și în legătură cu malul opus.
Parcarea și spațiul verde din dreptul sediului ANCPI vor fi reamenajate pentru a permite o mai bună integrare cu pietonalul Splaiului, conferind astfel un punct intermediar de odihnă în parcurgerea sitului. Intervenția constă în toaletarea spațiului verde și introducerea de mobilier urbani de tip bănci, împreună cu convertirea unei părți din asfaltul parcării în dale înierbate.

• Pe partea Sudică, pentru a creea un loc de întâlnire pentru orice posibile evenimente
culturale, sau acțiuni artistice ce s-ar desfășura în urma reconversiei zonei industriale a CET-ului, se propune realizarea unor piațete tip nișă, cu porțiuni vegetale și minerale alternante. Astfel, ambele laturi ale podului dintre CET și zona de cămine vor fi capabile să susțină activarea civică a zonei.
Prin realizarea podului dintre grădina botanică și zona de cercetare a facultății de sport, se creează o oportunitate pentru deschiderea grădinii, în apropierea Dâmboviței pentru activități interdisciplinare, iar zonele amenajate propuse din apropierea grădinii vor contribui la creșterea importanței acestei intrări.

- Aproape de capătul Estic al sitului, în dreptul podului peste micul baraj existent, se vor amenaja zone odihnă, prin mobilier urban amplasat în apropierea malului, în ambele capete ale podului, împreună cu o hartă a zonei centrale a Bucureștiului, gravată în relief, în pavaj. Astfel, se va atrage discret atenția asupra elementului de infrastructură hidrotehnică, ca element de reper al zonei. Suplimentar, pe picioarele betonate ale barajului se propun jardiniere cu plante decorative xerofite, si plante curgătoare.

Pentru a crește relevanța traseului de promenadă, se propune reducerea traficului pe ambele sensuri de circulație a Splaiului Independenței, pe toată suprafața cuprinsă între podul Grozăvești și podul Cotroceni. La Sud, traficul va fi redus progresiv, prin transformarea treptată a numărului de benzi din carosabil în pietonal, menținându-se doar o bandă pentru autobuz și intervenții, în dreptul grădinii botanice. La Nord, pe toată lungimea sitului se va reduce traficul de la 3 la 2 benzi, carosabilul recuperat fiind cel dinspre albia râului și va fi transformat în pietonal. Pentru controlul mai eficient al vitezei în zonele puternic pietonale, se propun utilizarea de limitatoare de viteză, amplasate în puncte cheie ale traseului.

Astfel, prin combinarea unei abordări diferențiate, pe fiecare din cele două maluri ale sitului, împreună cu realizarea unor poduri pietonale intermediare pe parcursul său, Porțiunea CET-Grădină Botanică va deveni un important reper în cadrul orașului, prin reactivarea spațiilor subutilizate ale patrimoniului industrial, și reîvigorarea intrării nordice a grădinii botanice.