Restaurant TH

Comentariul autorului

În centrul Bucureștiului aglomerat, pe o stradă cu istorie proprie și într-o clădire monument istoric cu estetică definită de arhitectura neoromanească, s-a dorit reamenajarea unui restaurant, cu gusturi fine și atmosferă care să inspire calm și relaxare.

Spațiul a fost preluat fiind încă deschis publicului și proiectarea s-a făcut în decurs de 3 luni.

Conceptul gândit pentru această locație deosebită a pornit de la ideea de oază, care prin definiție este un loc ce contrastează puternic cu ce se află în jurul său, un spațiu cu o atmosferă caldă ce oferă posibilitatea deconectării de la agitația orașului, prin cromatică neutră, verdeață, texturi fine ce induc starea de liniște, calm, simțuri și gusturi rafinate, chiar în mijlocul orașului.

S-a optat pentru finisaj continuu pe parsoseală și pereți care să întregească ideea de tot unitar, mobilier custom ce îmbracă perfect pereții finisați cu microciment, corpuri de iluminat supradimensionate, pereți verzi și plante naturale suspendate, lumini scenografice de accent, mult lemn în esență deschisă de stejar si fag, toate acestea dând naștere oasei dorite.

Spațiul este desfășurat pe două niveluri ale clădirii monument, iar una dintre cerințele proiectului a fost crearea a două concepte, pentru parter și pentru etaj, însă legate printr-un numitor comun.
În propunerea actuală, acest numitor a fost constituit de finisaje, care păstrează același cadru neutru, însă permit desfășurarea unor povești diferite, pentru cele două niveluri.

Parterul, spațiul cel mai important al restaurantului, propune o narațiune vizuală subdusă, echilibrată, cu ușoare trimiteri clasice, ce dau un aer de maturitate conceptului general.

Etajul s-a dorit a fi un spațiu dinamic, în care s-au propus accente îndraznețe, prin cromatică și printuri grafice; toate elementele grafice regăsite în diferitele încăperi ale etajului sunt aduse împreună de un „fir narativ” unic, reprezentat de corpul de iluminat tubular ce șerpuiește prin fiecare încăpere.

Astfel, amenajarea se prezintă ca un spațiu cu personalitate și identitate vizuală puternică, ce reușește să se desprindă din categoria de simplu loc, devenind „locul”, „restaurantul”.