Apartament în vilă interbelică

Comentariul autorului

Introducere

Locuința este parte a unei clădiri neoclasice din 1927, situată într-o zonă centrală a Bucureștiului. Spațiul beneficiază de plafoane înalte, tâmplărie din lemn originală, restaurată, și o scară monumentală sculptată, conservată și consolidată. Amenajarea a presupus adaptarea funcțională a locuinței la nevoile unei familii contemporane, păstrând în același timp expresia arhitecturală originală.

⸻

Concept


Intervenția a avut la bază ideea de coexistență între arhitectura istorică și limbajul contemporan, evitând atât pastișa stilistică, cât și contrastul ostentativ. Plafoanele decorative, proporțiile ample ale camerelor și scara interioară au fost păstrate ca repere centrale. Volumele mobilierului, cromatica și texturile propuse definesc o estetică coerentă, articulată în jurul elementelor istorice existente.

Proiectul își propune să ofere un răspuns la tema „Bucureștiul estetic” nu prin gesturi formale spectaculoase, ci prin reactivarea subtilă a valorii arhitecturale existente.

⸻

Finisaje

Finisajele urmează coerența și logica materială a locuinței originale. Pardoselile sunt preponderent din parchet triplu stratificat în zonele de dormit și de zi, păstrând tipologia specifică amenajărilor interbelice, în timp ce în zona de acces, bucătărie și băi s-au utilizat placări ceramice cu motive decorative, ca referință directă la limbajul ornamental al începutului de secol XX.
Tâmplăria din lemn a fost conservată, restaurată și consolidată, la fel ca profilele și stucaturile existente. Paleta cromatică este compusă din tonuri calde și saturate – portocaliu, teracotă, verde salvie – reminiscențe reinterpretate ale interioarelor de sfârșit de secol XIX, în contrast cu pereții neutri și suprafețele mate.

⸻

Mobilier

Mobilierul fix este realizat din MDF vopsit și furniruit, executat local, cu rol dublu – funcțional și volumetric. Piesele sunt desenate pentru a optimiza spațiul și a păstra lizibilitatea structurală a încăperilor.

Zona de zi este centrată pe o canapea generoasă, completată de fotolii cu structură metalică și o masă din lemn masiv, produsă local. Mobilierul din bucătărie și băi păstrează o linie formală unitară, cu fronturi netede, detalii discrete din metal și finisaje mate.

⸻

Terasă

Amenajarea terasei a urmărit restabilirea relației inițiale cu arhitectura clădirii. S-au păstrat frontonul tencuit și decorat în stil neoclasic, precum și parapeții originali. Pardoseala este acoperită cu plăci ceramice cu model caroiaj alb-negru, tipic perioadei interbelice.

Mobilierul este minim și discret, completat de vegetație integrată punctual. Un măslin amplasat într-un colț al terasei întărește atmosfera domestică, fără să perturbe caracterul arhitectural al fațadei. Terasa rămâne un spațiu versatil, folosit constant, atât pentru repaus, cât și pentru viața socialǎ.

⸻

Ocupare / Client

Locuința aparține unei familii tinere, recent căsătorite, cu un stil de viață activ și sociabil. Dialogul strâns între echipa de arhitectură și beneficiari a permis formularea clară a priorităților: funcționalitate, păstrarea caracterului istoric, și definirea unei estetici coerente, adaptate sensibilității contemporane.

Într-un oraș unde fondul construit este adesea subevaluat, proiectul oferă o alternativă: intervenții calibrate, restaurare atentă și o relație onestă între istorie și prezent.

Concluzie

Valoarea acestui proiect nu derivă dintr-un gest arhitectural puternic, ci din calibrarea atentă a locuirii – prin conservarea, restaurarea și reinterpretarea elementelor existente ale casei: scara monumentală din lemn masiv, tâmplăria originală, obiectele decorative, stucatura, dar și anumite piese de mobilier. Proiectul devine astfel un exercițiu de estetică aplicată și o propunere de bună practică pentru regenerarea locuirii urbane în Bucureștiul contemporan.