Restaurare "Bufetul de la Şosea"
Iniţial, Bufetul era destinat să reprezinte România la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889. În 1893, construcţia se ridica după planurile lui Ion Mincu.
Cele patru faţade sunt concepute a fi orientate spre cele patru puncte cardinale. Compoziţia are un volum înălţat în zona foişorului, pentru a fi un semnal perceput de la distanţă, iar vocabularul faţadelor este inspirat de vechile case tradiţionale cu foişor şi scară exterioară, specifice zonei subcarpatice munteneşti.
Clădirea şi-a păstrat aceeaşi destinaţie - "bufet" -, deşi este transpunerea unei case boiereşti din secolele 17-19, trecută prin filtrul gândirii unui arhitect cu har.
Intervenţiile actuale se referă la: amenajarea zonei holului de acces, a salonului principal şi a celui din foişor, a cramei; modernizarea şi reorganizarea bucătăriei; repararea şi finisarea teraselor, a grupurilor sanitare; schimbarea tâmplăriei cu una din lemn stratificat şi geam termoizolator, dar păstrând desenul iniţial al faţadelor. Finisarea teraselor şi a treptelor de acces exterioare s-a executat dintr-un material ceramic. Terasa de deasupra cramei are înglobat în pardoseală un sistem de încălzire. Pentru bucătărie s-a regândit fluxul tehnologic, s-au realizat noi compartimentări şi au fost înlocuite finisajele pardoselilor, pereţilor, instalaţiilor şi toate utilajele. În saloane au fost păstrate plafoanele cu grinzi de lemn, care au fost reparate, băiţuite şi lăcuite; a fost refăcută cornişa intermediară; s-au reparat şi decorat pereţii.
Pentru tencuielile exterioare a fost folosit un mortar de var-ciment, compatibil cu mortarul de var folosit în trecut. Vopsitoria exterioară este de tip mineral, albă: în câmp s-a utilizat o granulaţie pronunţată, iar în zonele profilaturilor uşilor şi ferestrelor lisă. Elementele din lemn au fost curăţate de vopseaua existentă şi s-au lăcuit mat. Decoraţia ceramică, existentă încă de la bun început, a fost curăţată şi restaurată. De asemenea, a fost păstrată învelitoarea din olane.
Alte lucrări cu aceiaşi autori:
 | Ediţia 2011, secţiunea studii şi proiecte Sală de concerte şi sediul Filarmonicii Transilvania, Cluj – Napoca arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2011, secţiunea imagine de arhitectură / desen Desen din călătorie 1 – Portugalia 2011; Desen din călătorie 2 – Portugalia 2011 arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2010, secţiunea studii şi proiecte Nominalizare a Preşedintelui Filialei Arhitectură experimentală - Complex administrativ şi sportiv, jud. Cluj arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2009, secţiunea arhitectură Centru comercial central Cluj arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2009, secţiunea fotografie de arhitectură Arhitecturi arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2008, secţiunea arhitectură Casa ZLATKO - Mogoşoaia arh. Adrian SPIRESCU, arh. Marina RAICOPOL, arh. Lucica MÎŢ |
 | Ediţia 2008, secţiunea restaurări Nominalizare Restaurare şi reabilitare B.N.R. Cluj arh. Adrian SPIRESCU, arh. Lucica MÎŢ |
 | Ediţia 2008, secţiunea carte de arhitectură Sub incidenţa luminii arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2008, secţiunea fotografie de arhitectură Biblioteca RWI, Zurich, 2004 Santiago Calatrava arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2008, secţiunea fotografie de arhitectură Signal Box, Basel, 1999, Herzog & De Meuron arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2007, secţiunea arhitectură SEDIU DE FIRMĂ arh. Adrian SPIRESCU, arh. Marina RAICOPOL, arh. Cosmin POPA |
 | Ediţia 2007, secţiunea arhitectură CASA ZLATKO – CASA LINEARĂ arh. Adrian SPIRESCU, arh. Marina RAICOPOL, arh. Lucica MÎŢ |
 | Ediţia 2007, secţiunea studii şi proiecte ANSAMBLU DE LOCUINŢE arh. Adrian SPIRESCU, arh. Cosmin POPA, arh. Andrei LAKATOŞ |
 | Ediţia 2007, secţiunea carte de arhitectură CROCHIURI DE ARHITECTURĂ – NOSTALGIA REDEFINIRII arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2007, secţiunea fotografie de arhitectură SITUAŢIE DE ECHILIBRU, SITUAŢIE DE CONFLICT, SITUAŢIE DE AMBIGUITATE, UN STUDIO: COMPLEX DE BIROURI - ALMERE, STEVEN HOLL: HET OOSTEN - PAVILION-AMSTERDAM, OMA - ALMERE arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2006, secţiunea restaurări Ocna Sibiului - pavilionul central - pavilionul băilor arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2005, secţiunea arhitectură Nominalizare Centrul Internaţional de Conferinţe, Neptun arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2005, secţiunea amenajări interioare Nominalizare Muzeul Naţional de Artă Contemporană arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2004, secţiunea arhitectură Sediu Banca Comercială Română arh. Adrian SPIRESCU |
 | Ediţia 2003, secţiunea arhitectură Casa Călin arh. Dana SPIRESCU, arh. Adrian SPIRESCU |
