Concursul de arhitectură pentru extinderea și remodelarea funcțională a sediului Universității Naționale de Arte București – catalog

Comentariul autorului

Catalogul Concursului de arhitectură pentru extinderea şi remodelarea funcţională a sediului Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Str. General Budişteanu nr. 19, este o lucrare comună (coautori fără autor principal) care promovează şi comunică procedura şi rezultatele unui concurs de soluţii, iniţiat şi organizat de către Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, cu consultanţa şi sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România.

În anul 2008, Universitatea Naţională de Arte a lansat concursul de soluţii ca procedură de achiziţie publică, pentru o investiţie socotită ca fiind o necesitate urgentă pentru realizarea spaţiilor corespunzătoare desfăşurării procesului de instruire universitară cu profil artistic. Gestul conducerii universităţii semnifică însă mai mult decât rezolvarea unor necesităţi funcţionale: dorinţa de a restaura şi pune în valoare în mod exemplar un monument de arhitectură, dintre cele mai vechi clădiri civile ale capitalei, pe de-o parte, şi de a provoca arhitecţii să ofere modele de intervenţie contemporană în zone protejate, în contexte urbane delicate şi controversate, pe de altă parte.

Asumarea declarată a intenţiilor Universităţii s-a reflectat în proiectarea conţinutului catalogului: aşa se explică introducerea studiului istoric asupra Casei Ghica-Robescu, prezentarea in extenso a proiectelor selectate şi premiate de către juriu. Ordinul Arhitecţilor din România a propus editorului constituirea catalogului ca pe o arhivă a competiţiei de arhitectură, fapt care se înscrie în tendinţele internaţionale din ultimele două decenii, de a constitui şi publica arhive de arhitectură pentru profesionişti şi publicul interesat.

Calitatea deosebită editorială şi tehnică a Catalogului, care deja a întrunit aprecierile tuturor celor ce l-au parcurs, este un răspuns al Editorului şi al organizatorilor concursului de arhitectură faţă de nevoia de a comunica publicului cât mai cuprinzător actul profesional al arhitectului, în toată diversitatea sa, componenţa covârşitor culturală a creaţiei arhitecturale contemporane.