Casa din livadă

Comentariul autorului

O livada parasita de multi ani, pe o coasta a comunei Cornu de jos, ca de altfel toate livezile din zona, invadate de varii specii de vegetatie lemnoasa si in ultima vreme de ursi.Terenul prezinta o panta accentuate pe directia N-S corespunzatoare profilului transversal al constructiei si al geometriei linear inguste a terenului de app.1400mp .
Casa este structurata pe Demisol , Parter si Mansarda. S-a dorit o amprenta cat mai mica la nivelul solului pentru varii motive dintre care si cel al unei amprente energetice mici si aici ma refer la cantitatile de beton si fier-beton incorporate.Astfel se ajunge ca pe diagonala la partea din vale sa avem app 4.5m de la coltul structurii demisolului la racordul superior al sarpantei de sita.
Motivul conceptual al proiectului a fost incercarea de a oferii o alta imagine a arhitecturii traditionale romanesti intr-o mica fuziune dintre modul oltenesc si arhitectura dou-gong specifica Japoniei,Chinei si Coreii.Structura de lemn a casei este realizata din profile de rasinos masiv(brad/molid) cu lungimi de maxim 8m delimitate de puterea de debitare a gaterului. Lemnul trebuie sa fie taiat in perioada recomandata si de specialistii Romsilva respectiv octombrie-aprilie. Mai nou datorita decalarii anotimpurilor cred ca e mai propice termenul de noiembrie-aprilie.La stalpii pridvorului s-au folosit profile de larice acesta avand densitatea de doua ori mai mare ca a molidului.
Conceptul de arhitectura este intr-o relatie intima cu cel structural, astfel el ar fi bine sa fie elaborat de catre architect si nu de catre inginer. Desigur ca ma refer la case de dimensiuni mici si nu vreau in nici un caz sa concuram arhitectii interbelici care faceau fara ingineri, ci numai in baza unor modele de calcul, structuri cu regim de inaltime de P+9. La tarile pe care le-am enumerat din estul indepartat exista maestrii dou-gong prin care s-a transmis din vechime tehnica de a realiza structuri de lemn cu multiple niveluri fara a fi licentiatii unei universitati de profil.Aceste structuri au integrate in concept si modul de a raspunde sarcinilor dinamice induse de seisme cu magnitudine mare. Exista o asemanarea intre acesti maestrii dou-gong si brandul de “mesteri maramureseni” si aceasta ar fi, prin extrapolare, cam ca aceea intre judo si tranta populara. (ne referim aici numai la tehnica si nu la simboluri, cultura, etc.)