ro | en
Pathos

Pathos

Autori: arh. Mihaela Solon, arh. Daniela Marinescu
Birou de proiectare: Studio 3.14, Anima Forma

Comentariul autorului

Pathos – o emoție, un sentiment, o credință, un loc.
Proiectul a prins formă în jurul unui cuplu trecut de 60 de ani, care, după decenii petrecute în Statele Unite și Olanda, se mută într-un apartament nou. Împreună cu ei sosesc obiectele adunate de-a lungul vieții: mobilier centenar, tablouri care așteaptă să fie recondiționate, machete de automobile de epocă și amintiri ale unei vieți trăite cu frumosul în suflet. Dorința lor a fost ca noua locuință să fie confortabilă, potrivită unei personalități cosmopolite, distinctă fără a deveni opulentă.
Pathos a devenit, astfel, casa lor, dar și un portret de familie. Apartamentul este locuit de cei doi, însă primește periodic fiica, soțul ei și cei trei copii. Amenajarea trebuia să răspundă nevoilor cotidiene ale cuplului, oferind în același timp fiecărui membru al familiei un loc în care să se simtă reprezentat. Camerele nu sunt simple spații de cazare, ci capitole diferite ale aceleiași istorii.
Intervenția asupra apartamentului a fost discretă. Compartimentarea existentă a fost păstrată, iar scafele curbe aplicate la întâlnirea dintre pereți și tavan estompează limita dintre cele două planuri, introducând o continuitate fluidă și dinamică. Confortul a fost criteriul principal în alegerea obiectelor: mobilierul trebuia să fie funcțional și ergonomic, nu doar expresiv vizual.
O parte importantă din mobilierul existent a fost recuperată și reinterpretată. Uși și carcase provenite din dulapuri diferite au fost integrate în piese noi, iar două uși de dulap vechi de 150 de ani au devenit blatul mesei de dining. Furnirul de cireș apare în puncte-cheie ale locuinței, aducând autenticitate și un aer de mijloc de secol XX. Obiectele vechi nu sunt conservate ca exponate, ci își continuă povestea prin funcții noi.
Paleta cromatică pornește din colecția de tablouri a familiei: verdele măsliniu, roșul cireșelor coapte, nostalgia aurie a unui apus de toamnă și tonurile minerale desprinse din tușele picturilor. Tablourile au fost alese și amplasate după mesaj, atmosferă și relația cu obiectele din jur: o natură moartă liniștită în zona canapelei, un nud cu o notă obraznică în dormitor, o compoziție florală cu sensibilitate copilăroasă în camera copiilor.
Fiecare generație primește o interpretare proprie. În camera copiilor, un tablou realizat de fiică în copilărie a devenit sursa unor culori vii, forme jucăușe și a unei atmosfere relaxate. În dormitorul fiicei și al soțului ei, o compoziție asimetrică și lucrări minimaliste construiesc o imagine modernă și proaspătă, adecvată vârstei și parcursului lor. Machetele automobilelor de epocă, care urmează să fie expuse pe polițele personalizabile din camera copiilor, au inspirat dinamismul, curbele voluptuoase, materialitatea rece a cromului și caracterul vintage al unor detalii.
Zona de zi a fost gândită pentru reuniuni ocazionale, fără să devină supradimensionată în viața de zi cu zi a cuplului. Canapeaua și fotoliul oferă locuri confortabile, masa extensibilă poate primi între patru și opt persoane, iar suprafața liberă le permite copiilor să se joace nestingheriți.
Pathos vorbește despre pasiunea de a privi viața trăită ca pe o colecție de sensuri și despre dorința de a o vedea prezentă în fiecare zi. Casa devine locul în care memoria nu este arhivată, ci locuită.