Hipodrom în București

Comentariul autorului

Ansamblul se intinde pe o suprafata de aproximativ 10 ha, iar cladirea hipodromului are o suprafata desfasurata de aproximativ 12 000 mp, cu 4 000 mp pe nivel.

Amplasamentul se afla in apropiere de raul Dambovita, la iesirea acestuia din Bucuresti, fiind marginit de soseaua de centura a orasului si avand acces rapid la autostrada Bucuresti-Constanta. In acest cadru, el se invecineaza cu o zona aflata intr-un accelerat proces de transformare.

Organizarea sitului tine cont de prezenta a doua zone functionale distincte: cea destinata vizitatorilor si cea destinata cailor. Prima dintre acestea contine zona parcarilor, cladirea hipodromului propriu-zis si spatiul de detenta aferent acestuia, iar a doua zona pistelor de alergare, padocul, cladirile destinate antrenorilor, proprietarilor si jokey-lor precum si grajdurile si parcarile pentru uz intern. Modul de functionare urmeaza anumite reguli, fiecare fiind guvernate de fluxuri interioare distincte si pe alocuri complementare.

Cladirea hipodromului este impartita in doua zone: prima destinata accesului public iar a doua destinata accesului restrictionat. In majoritatea cazurilor parterul si gradenele exterioare sunt destinate accesului liber, in timp ce nivelele superioare sunt separate.

Am decis o reorganizare a acestei structurari prin extinderea spatiului gradenelor la nivelul intai si organizarea acestuia ca o continuare a zonei libere a parterului, in timp ce zona cu acces restrictionat va fi concentrata la nivelul etajului 2, avand si scopul important de a face legatura cu acoperirea.

Cel mai important si dinamic flux de miscare este acela din timpul curselor de galop: oamenii se deplaseaza ciclic pe o traiectorie circulara, punctand de fiecare data prezenta unor evenimente diferite: prezentarea cailor inainte de cursa in zona padocului, alegerea favoritilor si deplasarea in zona parterului pentru a paria, trecerea spre gradene sau peluza pentru a observa cursa, asistarea la parada castigatorilor iar apoi din nou la prezentarea urmatorilor cai si asa mai departe.

Am decis ramificarea acestui flux intre zona padocului si cea a peluzei, datorita dorintei de a oferi vizitatorilor doua posibilitati de participare la curse: activa ca parior sau pasiva ca spectator. In primul caz fluxul duce pe traseul dinainte stabilit, iar in al doilea caz acesta se ramifica pe verticala prin prezenta alternativei de a porni dinspre padoc si a urca direct la nivelul intai, nivel care se constituie astfel ca o mare zona de promenada care gazduieste activitati de relaxare.

Am incercat realizarea unui volum care sa exprime ideea de legatura ( atat la nivel micro al obiectului cat si la nivel macro al sitului inconjurator ) de element dinamic precum si de obiect arhitectural. Am ajuns astfel la realizarea unui obiect compus din doua elemente majore: zona parter etaj 1 conturata de prezenta gradenelor si a rampelor de acces la nivelul 1 si zona etajului 2 care se intinde in doua directii - pentru a prelua linia acoperirii si a o fixa in pamant - ajungand astfel sa formeze o rama ce incadreaza si este in acelasi timp traversata de elementul descris anterior.