ro | en
Grădina iepurelui vanitos

Grădina iepurelui vanitos

Autori: arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel
Birou de proiectare: Abruptarhitectura

Colaboratori:
Confecții metalice: Lupu AB Forja
Voluntari: Ionuț Paraschiv, Diana Apetroaie, Mihai Vegheș, Nicolae Daniel Popa, Teo Papadopol
Coordonator BETA: Ana Maria Goie
Foto: Cristina Constantin, Ionuț Paraschiv, Marius Vasile

Comentariul autorului

GRĂDINA IEPURELUI VANITOS

Într-o veduta a Timișoarei din anul 1625 aparținând unui topograf și pictor minor Paulus Fürst apare, în primul plan o scenă ironică, pe care azi am putea-o numi suprarealistă: trei bărbați frumos înveșmântați discută arătând către extrema stângă a formatului unde un iepure de câmp își privește imaginea reflectată într-o oglindă. Această scenă se petrece pe un loc înalt deasupra orașului, care se arată în depărtare.

Titlul acestei reprezentari,

„FATIS AGITATUS INIQUIS” - „Ațâțat de soartă și nedrept”

precum și textul bilingv asociat ei

„Omnibus imponis, quemvis traducis, et omneis
Derides, forsan, tu nisi, nemo sapit”
„Impui tuturor, expui pe oricine și îți bați joc de oricine,
Crezând probabil că nimeni nu înțelege”

continuă nota satirică a scenei.

Precum topograful din Castelul lui Kafka, iepurele vanitos din veduta este conștiința orașului, ce glăsuiește din afara lui, oglindindu-se cu nesaț în chipul cetății. Deși eminamente interiori-tate, o conștiință se manifestă surd din centru până la confinii dar adesea, în zori, pașește în afară pentru a privi profilul cetății, decupajul său prețios pe orizont. Orașul de azi nu mai are profil, nici exterioritate. Legitatea sa se recuperează lent în conștiințe izolate. Iepurele, to-pometrul chemat la castel , vedutistul calamburist ratacesc cu toții prin interiorul orașului, căutând fără încetare condiția orizontului, locul înalt de privire, azimutul. Orașul de azi nu își mai reclamă veduta, idealizarea, SCAENOGRAPHIA.
Micronațiunea este o ceartă cu lumea, un urlet, o ruptură, o radicalizare a unui adevăr parțial, care opacizează realitatea curentă. Ca act de abstragere sub o identitate pro-dusa er-metic, micronațiunea este o lume în răspăr cu lumea, o cetate sub asediu. Coprezentă cu re-alitatea mundana, ea se temporalizează distinct, în urgență sau în lentoare. Timpul ei intră în deliciul grădinii capricioase ce strânge în diafanul ei rudimente, scheme, dispozitive caduce, inactuale. Geografia ei este desenată în sensul colecției sau al inventarului de artefacte.



2022
Arhitectură construită
Arhitectură și spațiul public
Powered by: