Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi

Comentariul autorului

Urbanism și arhitectură bucureșteană
Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi

Cartea pe care o oferim profesioniștilor urbaniști, arhitecți și iubitorilor de istorie urbană grupează o serie de momente corelate din evoluția zonei Dealului Mitropoliei din București. Pornind de la situația actuală, prin acest studiu propunem un itinerar în istoria locului, o radiografie în urbanismul și arhitectura Dealului Mitropoliei și în împrejurimile lui, de-a lungul a patru secole. Pe tot parcursul acestor epoci, perioade de apogeu au alternat cu perioade de restriște, în care proiecte de urbanism și arhitectură s-au împletit cu voințe politice și cerințe religioase. Momente importante din istoria urbană și arhitecturală a Bucureștiului se regăsesc în istoria Dealului Mitropoliei, devenit în decursul timpului unul din simbolurile orașului.
Deși obiectivul cel mai important, cel care a dat numele zonei, este Ansamblul Mitropoliei, lucrarea de față nu constituie o monografie a acestuia, despre care există multe scrieri, nici o prezentare exhaustivă a ceea ce găsim astăzi în spațiile învecinate. Am încercat să descifrăm și să prezentăm istoria frământată a devenirii întregului deal, cuprinzând: ansamblul mănăstiresc și palatul fostei Camere a Deputaților (astăzi, Palatul Patriarhiei) de pe terasa dealului; istoria urbană și sistematizările Dealului Mitropoliei, istoria aleii de pe versantul de est, de la trasarea ei de către Constantin Brâncoveanu până în prezent; plastica arhitecturală a vilelor ce bordează frontul de sud. La baza dealului găsim Biserica Sf. Ecaterina, ultimul martor al unui mai vechi ansamblu, ca și parcelările Culina–Simotta (realizată de cei doi arhitecți) și Sf. Ecaterina (arh. Florea Stănculescu), ambele datând din perioada interbelică, până acum puțin cercetate. Li se adaugă tipologia arhitecturală a străzii Principatele Unite, prin care atragem atenția asupra unui patrimoniu pe cale de dispariție – casele negustorești ale vechiului București de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Deoarece în această cercetare se întâlnesc numele unor arhitecți cunoscuți, pentru care încă nu există monografii publicate, volumul grupează și biografiile arhitecților Arghir Culina, Alfred Popper, Gheorghe Simotta și Florea Stănculescu. Cartea propune un parcurs de vizitare completat cu planuri și fotografii de arhivă și analize urbanistice și arhitecturale ale principalelor obiective.
Cercetarea a fost realizată împreună cu studenții de la Facultatea de Istoria și Teoria Artei de la Universitatea Națională de Arte București pornind de la cursul de Istoria arhitecturii din România. Documentarea s-a bazat pe o riguroasă cercetare în Arhivele Naționale ale României, Arhiva Primăriei Municipiului București, Arhiva Institutului Național al Patrimoniului, Arhiva Uniunii Arhitecților din România, în colecțiile de fotografii ale Bibliotecii Academiei Române, Bibliotecii Metropolitane București, Bibliotecii Sf. Sinod, ale Corpului Arhitecților din România și ale Muzeului Municipiului București.
Volumul completează istoria Dealului Mitropoliei, sperând a trezi interes și a fi un instrument de lucru pentru viitoarele intervenții ale urbaniștilor, arhitecților și edililor Capitalei.