ro | en
Casă pe strada Martha Bibescu

Casă pe strada Martha Bibescu

Autori: arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel
Birou de proiectare: ABRUPT ARHITECTURA

Colaboratori:
Arhitectură: arh. Melinda Mihăilă
Structura: ing. Alexandru Anghel
Instalații: ing. Cătălin Popescu
Foto: arh Vlad Pătru
Foto: Vlad Pătru

Comentariul autorului

Ne-a fascinat dintotdeauna Palatul de la Mogoșoaia cu colecția sa de spații, planul eminamente secvențial, cameral, desăvârșit de prezența marcantă a loggiei, și oglindirea în apele lacului. Palatul clădit în secolul al XVII-lea de Constantin Brâncoveanu cu meșteri aduși din Italia, a fost salvat de la ruină de Martha Bibescu, fiind multă vreme un loc de refugiu, în afara orașului, înconjurat de câmpuri și păduri. Teritoriul a fost urbanizat într-un ritm alert și necontrolat după anii 1990, începând cu strada ce lonjează malul de vis-a-vis și care, paradoxal, poartă numele Marthei Bibescu. Casele de aici privesc către liniștea Palatului; de pe malul acestuia însă, peisajul apare alterat, înt-un haos arhitectural și edilitar caracteristic pentru întreaga periferie bucureșteană.
În proiect am căutat să nu pornim strict de la lucrurile măsurabile, de la metri pătrați, de la palpabilul arhitecturii ci invers, de la lucruri îndeobște nenumibile, de la stări, de la apropieri, și de la ascunsul arhitecturii. Am proiectat casa de pe strada Martha Bibescu având în fundal și în orizont câteva borne esențiale:
I. O învecinare nu numai topologică, geografică, cu palatul de peste lac, atât de iubit de prințesa lui cu destin european, ci în mod voit și una tipologică, împărtășind astfel ca direcție generală de reflecție tema palatului ideal. De aici suita de spații egale, dispuse la parter în anfiladă, acoperite cu bolți joase sau înalte, care impun aceeași matrice, aceeasi cadență si măsură atât saloanelor cât și camerelor de culcare. Această anfiladă de spații asemenea, toate cu vedere către grădină, emană în exterior o suită de spații mai slabe, mai fine. Între aceste spații modulate și înseriate cu faldurile și vârfurile piedestalului de beton al terasei se interpune, tot ca un loc al vegetalului circumscris, sera.
II. Există apoi, ca mesaj dialectic, un joc al ambivalențelor ce rezidă în diferența substanțială dintre fațada la stradă a casei - eminamente masivă, expunând fără echivoc doar galeria cu geamlâc a etajului, ce aduce în interior lumina răsăritului și care, în ceas de seară lasă să se întrezărească bolțile libere ale etajului - și fațada spre gradină ce își exibă o solemnitate mai domoală, asemenea celei a unei vile toscane, instalantă echilibrat într-o atemporalitate care lasă în urmă lumea și se abandonează atingerii paradisiace a grădinii, din umbra imperfectă a baldachinelor înveșmântate în plante agățătoare.
III. Temporalitatea casei, intuită ca timp leneș, măsurat imprecis, solar, în umbre desenate pe zidul de apus, și întrupată memorabil în clipe. Horas non numero nisi serenas.
Casa de pe Strada Martha Bibescu, este o casă cu precădere feminină, începând cu personalitatea proprietarei, numele străzii, căldura interioarelor sub ocrotirea bolților de cărămidă, penumbra filigranată care înnobilează fațada către grădină. Experiența însăși a proiectării și urmăririi șantierului a decurs sub semnul unei încrederi revigorante de ambele părți.
Privită sub lupa principiilor Noului Bauhaus European, din punct de vedere estetic, casa poartă cu sine modelul palatului ideal și răspunde criteriului incluzivității prin grădina de fațadă și alveola creată pe strada îngustă dar și prin plasarea spațiilor locuirii la parter. În ceea ce privește sustenabilitatea, sunt atinse mai multe aspecte, începând cu ocuparea judicioasă a terenului, maximizarea spațiului verde și pavajul permeabil, sera și pergola, integrarea unor sisteme eficiente energetic (pompa de căldură și panouri solare), recuperarea apei de ploaie, izolarea eficientă, dispozitive și instalații eficiente energetic, ș.a.m.d.