Comentariul autorului
Proiectul „Oxblood Volumes” propune o parcurgere și percepție diferită a spațiului dintr-un apartament de două camere, mizând pe o planimetrie ce prioritizează fluiditatea. Ne-am îndepărtat de traseele convenționale, tratând circulațiile nu ca pe simple anexe de trecere, ci ca pe instrumente active de modelare a percepției.
Traseul de acces este construit strict în jurul principiului de „compress and release”. Holul funcționează ca o capsulă de tranziție: plafonul a fost coborât deliberat, iar întreaga zonă este marcată de o nuanță de roșu Această compresie fizică și cromatică creează un efect intenționat de apăsare. Rolul acestei tensiuni spațiale este de a amplifica la maximum contrastul la contactul cu celelalte spații ale apartamentului – trecerea se resimte ca o eliberare bruscă, o decompresie totală într-un spațiu luminos, înalt și aerisit. Curburile pereților șterg limitele dure ale colțurilor, lăsând spațiul să curgă natural dinspre umbră spre lumină. Elementul curbat din zona holului preia rolul de distribuitor organic al circulației dintre hol, living și bucătărie.
Odată depășit acest filtru și pășind prin portalul arcadă, livingul se desfășoară pe un fundal temperat, dominat de alb și bej și cu înălțime mai mare. Accentele cromatice precum draperiile ample sau masca sculpturală, finisată în arcadă, a unității de climatizare – reiau tonul roșu, creând ancore vizuale. Am căutat o fuziune eclectică a texturilor, alăturând liniilor minimaliste piese de mobilier cu tapițerie houndstooth, placări metalice reflexive și accente de artă clasică
Bucătăria continuă această fuziune vizuală printr-o dispunere liniară curată, combinând fronturile din lemn cu un finisaj ceramic îndrăzneț și culminând cu aceleași detalii curbate în zona de trecere către balcon.
Dualitatea materialelor și limbajelor se continuă și la nivelul dormitorului. Liniile curbe, laitmotivul întregului proiect, dictează geometria comodei suspendate care plutește pe perete, dar și a panourilor din lemn care încălzesc vizual spațiul. Regăsim suprafețe reflexive, accente de roșu și o preluare a textilelor din living, la nivelul patului.
Baia, în schimb, revine și dublează intensitatea holului de acces. Spațiul este secționat pe orizontală: plafonul și registrul superior sunt scufundate din nou în roșu, în timp ce jumătatea inferioară este stabilizată de o ceramică neutră cu aspect de beton.
Apartamentul devine astfel o coregrafie a culorii și a masei construite. Tensiunea și relaxarea alternează constant, transformând locuirea într-un parcurs orchestrat, dincolo de stricta rezolvare funcțională.