Apartament 13 Septembrie

Comentariul autorului

Proiectul este localizat intr-un imobil tipic construit la sfârșitul anilor ’80, pe Calea 13 Septembrie, în proximitatea Catedralei Naționale. Încă de la primul contact, ne-a atras atenția compartimentarea atipică pentru acea perioada: livingul este definit de o geometrie neregulată, conturată de cinci pereți, în timp ce zona de acces și grupul sanitar formează un nucleu care articulează circulațiile și relația acestora cu fațadele.

Apartamentul are, în același timp, o importantă încărcătură personală. Beneficiarul și-a petrecut copilăria aici, iar una dintre intențiile proiectului a fost păstrarea unor fragmente din memoria locului și integrarea lor într-un nou context. O serie de obiecte de sculptură și decorație, păstrate ca parte a memoriei familiei — printre care ceasul din living și statuetele din lemn — au fost reintegrate în amenajare, devenind repere discrete ale continuității dintre vechea locuință și intervenția contemporană.

Intervenția nu urmărește o rescriere radicală a apartamentului, ci o recalibrare a partiului existent. Prin deplasarea punctuală a unor limite și repoziționarea golurilor de trecere, succesiunea spațiilor este clarificată, iar circulațiile capătă o logică mai firească în raport cu geometria atipică a planului. Noile grosimi rezultate sunt preluate de mobilierul integrat, astfel încât depozitarea, dressingurile și elementele funcționale să participe direct la construcția spațiului, nu să fie adăugate ulterior acestuia.

Peste structura existentă este introdus un al doilea sistem, continuu și recognoscibil, care nu încearcă să corecteze caracterul apartamentului, ci să îl completeze. Îl vedem ca pe un corp nou care ocupă selectiv interiorul, se îngroașă acolo unde este nevoie, formează nișe, fronturi, treceri și spații de depozitare și stabilește o nouă scară a locuirii în interiorul geometriei date.

Acest strat este materializat predominant în lemn de stejar și placi de terrazzo. Paleta rămâne deliberat restrânsă, iar arhitectura interioară este lăsată să funcționeze ca un fundal calm pentru obiectele și urmele unei locuiri anterioare. Lemnul și piatra nu sunt tratate ca finisaje autonome, ci ca două registre materiale care dau continuitate intervenției și permit obiectelor păstrate din locuirea anterioară să rămână prezențe individuale, accente locale, in organismul nou format.

Holul central este gândit ca un dispozitiv de acces și distribuție, dar și ca spațiu de articulare între cele două zone principale de zi: livingul și bucătăria. Încă de la inceput parea posibila relația diagonala între aceste două spatii, astfel accesul in living se realiza printr-un portal de terazzo deschis catre hol respectiv bucatarie.

În contrapondere, zona de noapte este tratată ca o secvență mai autonomă și retrasă. Accesul se face printr-un vestibul propriu, care marchează trecerea către un registru mai intim al apartamentului. În felul acesta, apartamentul se organizează nu doar funcțional, ci și printr-o succesiune de praguri, schimbări de material și grade diferite de deschidere și intimitate.

Proiectul propune o recalibrare a locuinței existente, în care noua intervenție se inserează în geometria dată fără a-i anula caracterul. Materialitatea reținută și sistemul integrat de mobilier construiesc un cadru actual de locuire, capabil să acomodeze noile cerințe funcționale și, în același timp, să păstreze vizibile memoria apartamentului și urmele unei locuiri anterioare.