Anuala de Arhitectura București » Proiecte » Ediția 2019 » Arhitectura construită / Arhitectură, conversie și restaurare
ro | en

Castelul Ion Oteteleșanu-Consolidare, restaurare, restituire

Autori: sc criba proiect srl- arh Cristina Olga Gociman, bia -arh Ruxandra Nemțeanu
SC CRIBA PROIECT SRL

Colaboratori
structura:SC ITERUM CONSTRUCT SRL-ing Iulia Craioveanu
instalatii :SC MTM SRL-ing Mircea Hâncu,
SC MASLAEV CONSULTING SRL-ing Florin Ungureanu

Beneficiar: INCDFM

Like

Comentariul autorului

În prezent Conacul (Castelul) Oteteleșanu din Măgurele este înregistrat drept „Corp M”, fiind administrat de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Castelul - clasat monument istoric face parte din „Ansamblul fostului conac Oteteleșanu”, înregistrat în actuala Listă a Monumentelor Istorice (LMI), sub codul IF-II-a-B-15 294. Din ansamblu sunt clasate, în LMI, castelul, denumit „Conacul Oteteleșanu”, parcul, Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și situl arheologic împreună cu vestigiile Mânăstirii Grindu. Din punct de vedere arhitectural conacul (castelul) de la Măgurele face parte dintr-o serie de reședințe aristocratice pe cale de dispariție în România: reședințe nobiliare înconjurate de parcuri în stil romantic, amenajate în prima jumătate a secolului al XIX-a. Din acestea, în prezent, nu se mai păstrează decât câteva.Proiectul și-a propus consolidarea și restaurarea clădirii existente în sensul restituirii conformării anterioare considerată cea mai valoroasă – cea din perioada Kalinderu – Slavici 1893-1894, conservată în imaginile din Monografia lui Slavici, combinată cu reconstituirea ferestrelor bifore de la et. 2, fațada sudică din imaginea lui Dushek – tatăl (1863-1868). Evoluția spațială Etapa I. Perioada 1487-1840 -moșia și curtea boierilor Cojești Cula Stancăi Doamna și a lui Mihai Viteazul - 1800 – nucleul conacului boierilor Hristodor și Iancu Vrana (asemănător Palatului Ghica Căciulați) Etapa II. Perioada Oteteleșanu (1840-1888) - 1840 – 19 aug-5 noi – cumpărarea moșiei de către vornicul Iancu Oteteleșanu – prezidentul Magistratului orașului București de la boierii Vrana; - 1840 – căsătoria cu Safta Cîmpineanu (sora lui Ion Cîmpineanu); - 1841-1850 – refacere și reconstrucție conac (arh. Xavier Villacrosse?) în stilul arhitecturii neoclasice – (subsol, parter, etaj 1 și 2 parțial) – amenajare parc în stil romantic – arh. Karl Wilhelm Friedrich Mayer (1844 - 1845) asistat de horticultorul F. Horner; - 1850 – căsătoria cu Elena Filipescu; - 1863-1876 – remodelare conac în stilul chalet-urilor de vacanță din spațiul alpin italo-austriac sau a stațiunilor balneare Karlovy Vary, Herculane, adăugarea amplei scări de onoare de pe fațada N cu 2 statui alegorice Venus și Apollo, adăugarea turnurilor laterale pe E și V, extindere etaj 2, configurare „geamlâc” și adăugare terasă existentă spre parc la etaj 1 pe fațada S; - 1863-1868 – fotografiile conacului făcute de Franz Duschek – tatăl; - 1876 – moare Iancu (Ion) Oteteleșanu, care lasă prin testament toată averea Academiei Române pentru înființarea unui Institut de fete sărace; - 1876-1888 – Proprietar devine Elena Oteteleșanu născută Filipescu moștenitoarea lui Ion Oteteleșanu. Etapa III. Perioada Kalinderu-Slavici (1888-1908) - 1893-1894 – Ioan Kalinderu și Ion Cîmpineanu – executori testamentari, înființează Institutul pentru fete sărace – „Institutul Ion Oteteleșanu” conform testamentului lui Ion Oteteleșanu - remodelarea de sub conducerea lui Ioan Kalinderu a însemnat renunțarea la scara monumentală de pe fațada N, construire balcon peste acces, închiderea vitrajelor geamlâcului de la et. 2, unirea celor 3 corpuri de la et. 2 pe fațada N de la acces și realizarea scării din aripa V; - 18 oct. 1894 – inaugurarea Institutului de fete „Ion Oteteleșanu” – participă I. D. Sturdza și regele Carol I; - 1894-1906 director de studii Ioan Slavici care scrie monografia Institutului Ion Oteteleșanu; - vizitator permanent M. Eminescu, prieten cu I. Slavici (chioșcul lui Eminescu). Etapa IV. Perioada Institutului de Fete 1908-1947 - 1930 – remodelare – renunțare la șarpantă, acoperire în terasă și renunțare la balconul de pe fațada N – modificarea scării V din beton. Etapa V. Perioada IFA – Institutul de Fizică Atomică – 1948-1977 - 1948 – închiderea Institutului „Ion Oteteleșanu”; - 1954 – Institutul de Fizică Atomică înființat în 1948 de către prof. Horia Hulubei se mută în castelul Oteteleșanu; - 1977 – evacuarea Institutului datorită deteriorărilor acumulate după cutremur; - 1979 – devine Institutul de Fizica Materialelor. Etapa VI. Perioada IFTM – INCDFM (1977-2019) - 2011 – prăbușire turn – E. Intervențiile realizate: - demolarea turnului prăbușit și a planșeului dublu de peste imobil; - adosarea terasei ample de la etajul 1 din fațada S și a balconului de la etajul 1 – fațada N; - reîntoarcerea la centralitatea inițială prin renunțarea la scara amplă din aripa V și reconstruirea accesului central; - demolarea planșeelor din holul central pentru a crea golul central luminat zenital printr-o succesiune de luminatoare; - realizarea unor spații de învățământ și de conferințe la parter și et. 1 aripa E și de birouri aripa V; la etajul 2 și mansardă s-au amenajat spații de cazare pentru bursieri; - amenajarea subsolului existent ca muzeu al castelului și a subsolului propus rezultat în urma consolidării cu spații tehnice; - consolidarea clădirii existente s-a realizat prin cămășuirea interioară a zidăriei, păstrarea planșeelor existente ca și cofraj pentru cele noi; păstrarea tuturor amprentelor vechi, goluri din pereții de zidărie descoperite în urma decopertărilor ca martor, ca decupaje în cămășuirea de beton;