ro | en
Inovație

Inovație

Autori: arh. Constantin Goagea, arh. Corina Văcărașu
Birou de proiectare: Zeppelin Design

Colaboratori:
Manager proiect: Livia Magina
Coordonator din partea Muzeului Național Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" București: Laura Albani
Mediator din partea colecției Muzeului Național Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" București: Olimpia Andrei
Asistent proiect: Felician Velimirovici
Responsabil financiar: Marinela Ilie
Echipa de proiect a expoziției: Andrei Bălbărău, Ada Cruceanu, Cătălin Pascu, Petre Dalea, Walter Fleck, Iulia Laeș, Bujorel Purice, Ioan Cordoș, Cristian Goian, Sebastian Călina
Formator și consultant de proiect: Dragoș Neamu
Formator: Ioana Drăgulinescu
Grafică identitate vizuală proiect: Leonard Draghici
Print: AZERO
Producție: Oblik
Colant pardoseală: PRO MARKETING
Poze: Dani Pușcău
Foto: Dani Pușcău

Comentariul autorului

Titlul expoziției – INOVAȚIE – are un dublu codaj. Pe de o parte pune în prim plan unele dintre inovațiile tehnologice revoluționare sau iconice din ultima sută de ani, pe de altă parte se referă la realizarea propriu-zisă a expoziției ca o inovație în practica muzeală, în sensul în care rolurile vizitatorilor și ale celor care au realizat expoziția s-au inversat.

10 membri ai comunității reșițene, pasionați colecționari, sau pasionați ai istoriei industriei românești, au fost invitați să devină curator ai câte unei părți a acestei expoziții. O practică colaborativă experimentală în care au fost puse împreună obiecte din colecția Muzeului Banatului Montan, de la cea a Muzeului Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida, dar și obiecte din colecțiile personale.

Fiecare participant a selectat câte un obiect din colecția celor două muzee și a adus unul din colecția personală. În final au reieșit 10 scurte istorioare despre tehnologie și inovație tehnologică, ilustrate prin câte 3 obiecte.

În final, cele 30 de obiecte puse împreună dau expoziției un aer de poveste retro-futuristică, in cazul majorității acestora nefiind ușor de intuit ce funcție îndeplineau. Au forme ciudate, butoane, țevi sau părți pentru care este dificil să ne imaginăm la ce-ar fi putut folosi. Pentru unele dintre ele istoria s-a oprit de tot, iar pentru cele care au și o evoluție, forma contemporană este mult diferită și miniaturizată. Un bun exemplu îl constituie mașina de calcul Hollerit, o piesă ciudată de aproape 2 tone, o precursoare a calculatorului de azi.

Cuvântul-cheie care a stat la baza proiectului de design a fost navigație. Navigație prin istorie, printre sensuri, printre momente de glorie și decădere a industriilor și a științei. Navigație și prin ape, mai ales că unul dintre obiectele selectate a fost o timonă.
Pornind de la această propunere a curatorilor de a realiza expoziția ca pe o arcă ce navighează, a fost creat un sistem de expunere cu 22 de cutii albe prinse într-un grid albastru, evocând așezarea containerelor din port. Cercul mare albastru de pe pardoselă a închis compoziția de containere într-o formă riguroasă, evocând geometria și calculul matematic.