Cafenea SIPHON

Comentariul autorului

La intersecția străzilor Paul Greceanu si Polonă,nr. 90,se află un imobil datând din perioada interbelică,având un regim de înalțime mic,un număr redus de apartamente și un parter comercial,dezvoltat pe amprenta imobilului.
Parterul,găsit abandonat,degradat și vandalizat,și-a păstrat funcțiunea comercială,dincolo de timpul politic și schimbarile economice,fiind bine articulat cu strada–prin deschiderea colțului teșit către intersecție,și a interiorului ce ofera o suprafața de apx.80mp,liber de elemente constructive.
Funcțiunea propusă este cea de cafenea,având aproximativ 30 locuri la interior,cu zonă de servire,spații anexe și un spațiu minim de preparare.Cafeneaua iși propune să devină un reper al zonei,deservind comunitatea proximală,dar și pentru traseul stradal,al plimbării pietonale, fiind un spațiu potrivit prin atmosferă si funcțiune.
Obținerea cafelei prin procedeul siphon,a fost,prin particularitatea metodei,ideea din spatele proiectului.O metodă la limita dintre meșteșug și proces chimic,ce utilizează ustensile similare unui laborator farmaceutic.Această tehnică are ca finalitate obținerea unui extras particular,in care aromele cafelei sunt mult mai intense.
In spațiul recuperat,cu origini interbelice,recreăm scenografia unui spațiu de preparare-laborator,aproape de planimetria și farmecul interior al farmaciilor vechi.Am păstrat pardoseala autentică,într-un caroiaj mic,șah,cu brâuri decorative,dar și decorații locale ce însoțesc muchiile grinzilor.Ne-am imaginat un spațiu cu o atmosferă ușor nostalgică,care să subscrie ca limbaj și detalii caracterului decorativ încă prezent al imobilului.
Spațiul laborator,de preparare,curat,controlat,neutru, este sugerat prin utilizarea placărilor ceramice,cu ritm si montaj regulat,surpriza fiind dată de textura diferită a placilor-alternanța de lucios și mat.Lumina este importantă pentru proiect,fie ea naturală–spațiul fiind deschis către exterior prin vitraje ample,fie artificială–unde globurile,având aceeași volumetrie,simplă,sferică,populează și ritmează spațiul.Nota de inedit este dată de utilizarea aceluiași tip de corp de iluminat,poziționat diferit in amenajare.
Utilizatorul este parte din scenografie prin intermediul suprafețelor ce reflectă și a transparențelor subtile.Reflexiile amplifică spațiul și amestecă,ca într-un proces chimic,limbajul spațiului interior.Transparențele sunt nuanțate,transformate în gest decorativ,prin utilizarea sticlei canelate.Am păstrat intact open-space-ul,trăsătura importantă pentru acest spațiu,iar partițiile sunt mai degrabă elemente separatoare între funcțiunile cafenelei,evocând panourile decorative din spații publice art-deco interbelice.
Utilizăm finisajul lemnului,pentru a obține o atmosfera caldă,informală,apropiată de utilizator,iar lambriul reinterpretat,este propus ca referință de limbaj interbelic.
Cromatica inseamnă culori naturale,complementare, transformate și nuanțate de lumina-naturală sau artificială,din spectrul cald.
Ne-am dorit un dialog subtil,între elemente și volumetrii clare,geometrice–grinzile aparente,pardoseala,placările ritmate ale pereților și volumetriile de nuanță,curbe–partiția către zona de toalete, curbura spătarelor scaunelor, volumetria corpurilor de iluminat.
Prin recuperare și reluare (cu ințelesul de continuare),proiectul propus urmarește să identifice,să utilizeze,și intenționat să reintegreze prin noua sa premisă,fondul construit existent și funcția acestuia,insușite deja peren in AND-ul zonei.