Comentariul autorului
Memorie industriala, locuire contemporana
Proiectul 8.12 Residence se dezvolta pe un teren a carui evolutie reflecta transformarile succesive ale Bucurestiului, de la periferia industriala a secolului al XIX-lea la tesutul rezidential contemporan.
In proximitatea amplasamentului au functionat doua repere importante ale modernizarii urbane: Moara Olamazu si fabrica de caramida Tonola. Fabrica infiintata de Maxim Tonola, una dintre cele mai longevive unitati de acest tip din Bucuresti, a marcat pentru mai multe decenii caracterul industrial al zonei. Argila extrasa din acest teritoriu a contribuit la formarea depresiunii in care se afla astazi Lacul Circului, iar caramida produsa aici a fost utilizata in dezvoltarea orasului, de la constructii industriale pana la locuinte si infrastructuri urbane.
Aceasta memorie a locului devine punctul de plecare al proiectului. Caramida aparenta este reintrodusa in arhitectura ansamblului nu ca element decorativ, ci ca material identitar, capabil sa stabileasca o legatura intre istoria sitului si expresia contemporana a noii interventii.
Ansamblul este organizat printr-o succesiune de volume articulate in jurul unor spatii interioare plantate. Configuratia construita urmareste sa medieze intre scara tesutului existent si densitatea specifica locuirii colective contemporane. Retragerile succesive, logiile, terasele si variatia registrelor de fatada contribuie la fragmentarea perceptiei volumului si la realizarea unei scari mai apropiate de cea domestica.
Materialitatea se construieste prin contrastul dintre caramida aparenta, tencuielile minerale in nuante neutre si elementele metalice inchise la culoare. Caramida marcheaza predominant soclul, logiile si anumite registre orizontale, in timp ce suprafetele minerale mai deschise reduc masivitatea ansamblului. Tamplariile si balustradele metalice functioneaza ca un desen fin, continuu, care leaga diferitele registre ale fatadelor.
Un alt element definitoriu este utilizarea diferitelor texturi de finisaj. Suprafetele lise alterneaza cu zone striate, accentuand jocul luminii pe fatada si introducand o dimensiune tactila a arhitecturii. Detaliul devine astfel parte din expresia generala a cladirii, fara a concura cu geometria volumelor.
Spatiul exterior este conceput ca o componenta activa a locuirii. Curtea interioara plantata nu reprezinta un spatiu rezidual intre cladiri, ci nucleul comun al ansamblului. Vegetatia filtreaza relatiile dintre apartamente, creeaza perspective succesive si contribuie la construirea unui microclimat propriu. Legatura dintre interior si exterior este sustinuta prin logii generoase, terase si suprafete vitrate ample.
Circulatiile, accesele si spatiile comune sunt tratate ca parte din experienta arhitecturala. Traseele sunt gandite gradual, de la spatiul urban catre curtea interioara, apoi catre zonele semi-private si locuinte. Elementele metalice, golurile circulare, scarile si micile spatii de retragere introduc repere recognoscibile si contribuie la individualizarea diferitelor secvente ale ansamblului.
Primul imobil al dezvoltarii include aproximativ 50 de unitati locative, completate de parcari subterane si functiuni comune. Diversitatea tipologiilor de apartamente urmareste flexibilitatea locuirii si adaptarea la configuratii diferite de familie si stil de viata.
Dincolo de rezolvarea functionala, proiectul propune o reinterpretare contemporana a unui sit cu memorie industriala. Transformarea unei suprafete anterior ocupate de constructii si platforme degradate intr-un ansamblu rezidential cu spatii verzi, curti interioare si terase plantate devine parte dintr-un proces mai amplu de regenerare urbana.
8.12 Residence propune astfel o continuitate intre trecut si prezent. Caramida, material legat direct de istoria locului, reapare intr-o arhitectura contemporana, in timp ce terenul industrial este transformat intr-un cadru de locuire construit in jurul vegetatiei, luminii si spatiului comun.