ro | en
Pavilion FITS 2019 – Stările orașului
Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură și spațiul public”

Pavilion FITS 2019 – Stările orașului

Autori: arh. Dorin Ștefan Adam, arh. Ioan Șoldănescu, arh. Mădălina Iftimi
Birou de proiectare: mânadelucru

Comentariul autorului

În cadrul Festivalului de Teatru de la Sibiu, biroul Mânadelucru a propus și conceput un pavilion / o instalație de arhitectură care atrage atenția asupra potențialului neexplorat ale unor zone urbane, care ar putea avea un caracter public și ar putea face ca unele locuri ascunse să devină vizibile. Intervenția a avut loc in cadrul celor trei incinte ale clădirii din Piața Mică 22, unde a avut loc unul din evenimentele ThermeForum. Intervenția a constat în accentuarea caracteristicilor celor trei curți conectate, după cum urmează: prima curte a devenit o „curte ceremonială”, holul și branhia orașului, a doua curte - „grădina Eden”, spațiul de trecere către curtea a treia - „spațiul oglinzii”, o suprafață care simbolizează aducerea împreună.
Spațiile nu sunt despre arhitectură, despre artă sau despre oraș, în sine. Fiecare își are propriul sine, dar niciunul dintre ei nu are valoare fără om, fără a se situa într-o proiecție de așteptări și locuri. Poziția noastră se referă la punctele comune ale oamenilor, stimuleaza intelectul celorlalți și percepția locurilor, dintr-o perspectivă corporală. Spațiile noastre comune se desfășoară în zonele vagi, necontenite sau neformalizate doar prin intermediul unei profesii, motivul pentru care acest loc a devenit un spațiu pentru o parte a întâlnirilor FITS.
Pavilionul este o suprafață oglindită, care reflectă imaginea apropiată a oamenilor și arhitectura clădirilor din Sibiu, surprinde imaginea cerului și a munților care trec peste acoperișurile caselor, este un obiect, o vedere de dedesubt și deasupra, un spațiu fluid plasat în textura densă construită a orașului. Oglindirea arată o altă fațadă, cea a cerului și a munților văzuți, între și peste pereți; este o evadare din interiorul limitelor ferme, potențând întâlnirile de sub acesta, un spațiu acoperit ale cărui limite sunt diluate până la menținerea neregulată a coloanelor, ca simbol al prezenței oamenilor.