ro | en
Ansamblul Pleiades Residence

Ansamblul Pleiades Residence

Autori: Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Esenghiul Abdul, Elena Zară, Horia Munteanu
Birou de proiectare: ADN birou de arhitectura

Colaboratori: Prime Kapital (beneficiar), Prime Kapital (rezistență), ADNBA (instalații), Beros Abdul Arhitecti Asociati (peisagistică), Adrian Bratu, Ștefan Diaconescu, Daniel Miroțoi, Oana Grămadă, Corina Lazăr, Theodor Dinu (arhitectură, ADNBA)
Foto: Daniel Miroțoi

Comentariul autorului

Proiectul rezidențial din Ploiești (sub denumirea sa comercială Pleiades Residence) este amplasat pe o parcelă vulnerabilă, expusă, la intersecția dintre un țesut de case parter, un țesut de blocuri socialiste și unul industrial. Gândit la o scară mai mare, aceea a unui ansamblu rezidențial care bordează un centru comercial, acestea urmau să ia împreună locul fostului sit industrial 1 Mai, complet dezafectat înainte de începerea acestui proiect. Din acest motiv, proiectul nu a căutat atât o raportare la contextul eterogen al cartierului, ci mai degrabă o autonomie, o introvertire și o raportare la scara orașului, la scara căruia proiectul devine semnificativ. Din întregul proiect, zona aferentă părții rezidențiale este reprezentată de o fâșie îngustă dispusă pe lungimea laturii nordice a ansamblului comercial. Date fiind modificările climatului economic din ultimul an, din seria de șapte obiecte distincte au fost realizate doar două, pe capătul dinspre str. Lupeni: două volume-turn, care își construiesc posibilitatea de reper urban într-o zonă destructurată, în plină dezvoltare.
Proiectul rezidențial a fost gândit ca o secvență de obiecte care se așază cu ușoare mișcări de rotație unul față de celălalt, agățându-se succesiv de una sau de cealaltă dintre laturile lungi ale parcelei. Imobilele folosesc amprente compacte, ce permit spațiului liber, verde să se desfășoare. Forma trapezoidală a amplasamentului pe capătul dinspre str. Lupeni, cu evazarea de pe latura de est, permite o rotire de aproximativ 13 grade a corpului A față de corpul B, care se așază ortogonal față de strada Andrei Ioachinescu. Această rotire creează o tensiune între cele două volume, nuanțând o perspectivă diagonală a spațiului verde care articulează cele două clădiri într-un ansamblu coerent.
Planimetria clară, iniginerească chiar, pornește de la două premise: un buget extrem de strâns, cu o eficiență cât mai mare a planului de etaj curent, și, în același timp, căutarea unei flexibilități pe verticală a rezolvărilor care îmbină apartamente de 2, 3, 4 camere și duplexuri, într-o structură realizată integral din beton armat, fără zidării de închidere sau compartimentare.
Aparent echivalente, cele două volume sunt de fapt rezolvări planimetrice distincte, care îmbină apartamente diferite. În consecință, ele capătă individualitate prin cromatica și variatia pe verticală a fațadei, dar mai ales prin terminațiile de la partea superioară. Împreună cu intenția definirii unui registru clar de soclu, gesturile care închid (formal) volumele la nivel de cornișă sunt o căutare de a oferi distincție și grație unor imobile a căror osătură este altfel eficientizată la maxim.