Demolare și reconstruire sediu Secția 9 Poliție București

Comentariul autorului

Pe Șoseaua Pantelimon, o parcelă îngustă, sufocată de un corp degradat și de anexe adăugate în timp, este eliberată pentru un nou sediu al Secției 9 Poliție București. Clădirea, cu subsol, parter și patru etaje, se retrage de la limitele parcelei și lasă loc accesului, parcării și unui rest de verde. Programul se așază simplu, de la public spre interior: parcarea la subsol, lucrul cu publicul la parter, birourile la etaje, iar spațiile de antrenament, recreere și servirea mesei la ultimul nivel.
Compoziția pornește de la un număr redus de elemente simple, așezate în relații clare. Fațada către stradă devine un reper morfologic: o pliere neregulată a planului vitrat, cu unghiuri variabile, care transpune vizual vibrația străzii, a ritmului ei neuniform de trafic, de timp și de privire. Sticla low-E reflexivă prinde cerul și mișcarea Șoselei Pantelimon și schimbă permanent aspectul fațadei, fără a recurge la ornament. Instituția capătă astfel o prezență urbană deschisă, nu o față închisă și defensivă.
Spre celelalte fațade, pereții cortină sunt dublați de elemente metalice verticale, repetitive, care funcționează ca un paravan. Ele protejează vizual, filtrând privirea dinspre vecinătăți, și climatic, ca parasolare care reduc aportul solar. Ritmul lor regulat și strict este complementar fațadei frânte de la stradă: pliul neregulat și grila ordonată se citesc împreună, ca două registre ale aceleiași clădiri, unul expresiv și altul de disciplină.
La nivelul volumului, compoziția rămâne simplă: un corp compact, lizibil dintr-o privire. Pliul de la stradă este singurul gest accentuat, iar restul fațadelor, ritmate de paravanul metalic, rămân calme și continue.
Copertina de la ultimul nivel, finisată cu tablă gri antracit, este elementul de inflexiune al volumului. Ea încheie compoziția printr-un gest unitar, umbrește etajul 4 și, prin retragerea planului vitrat, creează o terasă-balcon cu panoramă către stradă. Un spațiu de relaxare pentru personal devine astfel și un punct de observare a orașului, iar clădirea își recapătă legătura vizuală cu Șoseaua Pantelimon.
În interior se continuă aceeași simplitate a gestului, într-o atmosferă discretă și calmă. Andezitul și sticla emailată în nuanțe de albastru primește vizitatorul în intrare și însoțește circulațiile, iar placajul HPL cu aspect de frasin, cu muchii de inox satinat, marchează spațiile reprezentative. Sticla securizată separă departamentele fără a închide privirea și lasă lumina să circule prin clădire. Paleta este restrânsă: materiale puține, durabile și non-toxice, alese pentru o clădire cu uz intens, în care accesul universal, prin rampe și lifturi, face parte din traseul firesc al clădirii.
Structura din beton armat, cu cadre și pereți portanți, susține planșee care ies în consolă pe tot perimetrul și lasă fațadele libere să se plieze și să respire. Sub această ordine constructivă, clădirea rămâne atentă la resurse: anvelopa este izolată tehnic „up-to date”, iar energia vine în mare parte din surse regenerabile, prin panouri solare pentru apa caldă și panouri fotovoltaice pe terasă, într-un sistem de climatizare cu pompe de caldură și iluminat gestionat automat.
Rezultă o clădire în care pliul fațadei, paravanul metalic și copertina se citesc ca un singur gest: instituția se deschide spre oraș, iar orașul intră vizual în clădire.