ro | en
Repetiție și Diferență în Copenhaga

Repetiție și Diferență în Copenhaga

Autori: arh. Alexandru Crișan, arh. Ana Maria Crișan
Birou de proiectare: Culture Reserve

Colaboratori:
lector principal: lect.dr.arh. Alexandru Crișan
lectori invitați: lect.dr.arh. Robert Zotescu, lect.dr.arh. Vlad Eftenie

studenți arhitecți:
Tudor Radu Mihail
Smaranda Dana Stefania
Panait Iulia
Pantaze Ilona
Ionascu Mihai
Dinu Roxana Andreea
Tanase Maria Veronica
Moldovan Ioana Florina
Mazarianu Dragos Andrei
Birtea Emanuel
Voicu Alexandru
Gheorghe Daria -Ana
Mirescu Adrian Georgian
Caragata Adelina Maria
Gogancea Ana
Gavrila Valentin
Butnariu Veronica
Dumbraveanu Anastasia
Nedelcu Raluca Patricia
Jimbu Laura
Posoceanu Ema
Cartuna Elenis
Dobre Raluca
Toader Mihai Iulian
Trana Sorin Mihai
Miu Alexandra
Buga Bianca Elena
Gherghe Ilieana Andrada
Roman Iulia Alexandra
Abdullah Aishaa
Florescu Elena Loredana
Badila Angelo
Spinu Elena
Mirica Dan Stefan
Joita Catinca Ioana
Ivancu Irina Maria
Lungu Ana Maria
Mihaescu Iulia Mitzura
Sobu Andra Luciana
Lisca Radu
Ionescu Bogdan
Mustata Richard Valentin

Comentariul autorului

Percepție_Introspecție_Analiză_Sinteză

Un studiu care analizează limbajul repetitiv al arhitecturii, inițiată de teoria lui Giles Deleuze din Différence et Répétition.
O întrebare… poate fi REPETIȚIA un vocabular architectural? Care este DIFERENȚA?
O INTRODUCERE ÎN COMPLEXITATEA FENOMENULUI ARHITECTURAL, în COPENHAGA, un studiu în situ, o analiză comparată care definește elementele simplificate ale unui limbaj specific, prin multiplicare și repetiție, evidențiind variantele de dispunere volumetrică relaționate funcțional. O combinatorică complexă despre elementele repetitive, despre spații, oameni, perioade culturale, moduri de locuire.

„Repetiție și diferență Deleuze folosește introducerea pentru a clarifica termenul „repetiție”. Repetarea lui Deleuze poate fi înțeleasă prin contrast cu generalitatea. Ambele cuvinte descriu evenimente care au unele conexiuni subiacente. Generalitatea se referă la evenimente care sunt conectate prin cicluri, egalități și legi. Cele mai multe fenomene care pot fi descrise în mod direct de știință sunt generalități.Evenimentele aparent izolate se vor întâmpla în același mod iar și iar, deoarece sunt guvernate de aceleași legi. Apa va curge în jos, iar lumina soarelui va crea căldură datorită principiilor care se aplică în linii mari. În domeniul uman, comportamentul care este în concordanță cu normele și legile contează drept generalitate din motive similare. Știința se ocupă mai ales cu generalități, deoarece caută să prezică realitatea folosind reducerea și echivalența. El continuă să definească repetiția ca „diferență fără concept". Astfel, repetiția se bazează pe diferență mai profund decât i se opune. În plus, repetiția profundă va fi caracterterizată de o diferență profundă.”

I. „Diferența în sine. Deleuze descrie o imagine a istoriei filosofice în care diferența a fost mult timp subordonată celor patru piloni ai rațiunii: identitatea, opoziția, analogia și asemănarea. El susține că diferența a fost tratată ca o caracteristică secundară care apare atunci când se compară lucruri preexistente; atunci se poate spune că aceste lucruri au diferențe. Această rețea de relații directe între identități se suprapune peste o rețea mult mai subtilă și implicată de diferențe reale: gradienți, intensități, suprapuneri și așa mai departe.”

II. „Repetiție pentru sine. Deleuze ia ca axiomatică noțiunea că nu există timp decât prezentul, care conține trecut și viitor. Aceste straturi descriu diferite moduri în care trecutul și viitorul pot fi înscrise într-un prezent. Pe măsură ce această inscripție devine mai complicată, statutul prezentului însuși devine mai abstract.” (Gilles Deleuze, Repetiție și diferență, 1968, https://amp.freejournal.info/)

Exercitiul își propune identificarea elementelor specifice și însușirea unui limbaj arhitectural aplicat, în baza experimentării în situ și a analizei comparative pentru obiectivele analizate. Dincolo de limbajul arhitectural, deseori formulat în baza unor principii estetice, modalitățile subtile de exprimare ale unor concepte matematice poate produce transformări radicale în organizarea și dezvoltarea spațiului edificat. Fie că ne referim la obiectul construit sau la un conglomerat (deseori identificat drept structură urbană), putem identifica elemente sau principii de compunere/descompunere generate în baza unor permutații complexe. Capacitatea de identificare a acestor principii și transpunerea acestora în noi modele de studiu constituie finalitatea exercitiului. Amplificarea creativității, identificarea unui tipar (matrici) adaptabil și tranformarea acestuia în instrument de lucru etc. sunt doar câteva dintre elementele distincte vizate de acest workshop.

Tipologie: workshop, educație non-formală, universitar
Discipline: teoria arhitecturii, critică arhitecturală, arte vizuale
Finalitate: machete tip lego/ film animație

Date: 7 zile în Copenhaga/ 14 zile în București/ 46 studenți arhitecți/ 12 echipe studiu / 12 machete/ peste 24 filme-animație conceptuale



Alte lucrări cu aceiași autori: