Architecture & Memory in Berlin

Comentariul autorului

intro:
"Relația simbiotică dintre arhitectură și memorie se creează în însușirea fiecăruia de la celălalt pentru a face conexiune în spațiu și timp; fragmentarea dintre prezent și trecut dispare pe măsură ce un loc, prin imagini, se unește cu altul. Memoria și arhitectura se relaționează una cu cealaltă prin faptul că folosesc percepția omului și empatia cu imaginile pentru a reaminti particularități ale locului, conexiunea dintre un loc și alții și modul în care aceste conexiuni ar putea explica timpul în termeni tangibili. Pentru memorie, arhitectura simbolizează un punct de referință în timp – un proscenium față de care poate fi reamintită experiența; în arhitectură, memoria dezvăluie esența formei care permite mediului construit să se predea înțelegerii spațiale umane.” (Stacey Hopkins, Despre memorie și arhitectură)

Tema:
Workshopul explorează RELAȚIA ARHITECTURĂ-MEMORIE, plecând de la anliza spațiilor arhitecturale dedicate remintirii, și conservarii: muzee, memoriale, monumente, spații de reculegere.
Structurat ca o etapă a doua, din seria workshop-urilor tematice – Travelling Architecture Series - workshopul și a ales ca areal Berlinul – un oraș bibliotecă, care adăpostește construcții cu abordări disticte privind relația arhitectură memorie. Plecând de la analiza în situ a 5 obiective, exercițiul se dezvoltă ca o aprofundare subiectivă a rolului și mesajului construcției arhitecturale.
Ce reprezintă contextul, contextualizarea, atmosfera, empatia? ce rol joaca în creația arhitecturală?
Ce este un loc/ o casa? Unde se oprește identitatea individuală și incepe cea colectivă?
Pe ce principii se construiește o arhitectură mecanism, o arhitectură care funcționează ca un instrument de re-amintire, de inducere a unor stări, o arhitectură cu rol de apropiere, o arhitectură care te transpune în alt loc, o arhitectură a altor locuri, o arhitectură pt. „alți oameni”?
Acestea sunt câteva dintre întrebările workshopului care permit flexibilitatea în alegerea sub-temei și respectiv a formei de predare și experimentare. Partea aplicată a workshopului experimentează lucrul pe machetele de hârtie, încurajează filmul și fotografia, ca instrumente de lucru manipulabile în scopul reproducerii unei atmosfere, a unei imagini.

Metoda de lucru:
PAPER ARCHITECTURE
Paper Architecture este arta de a crea obiecte tridimensionale utilizând o hârtie/un carton prin tehnica tăierii și plierii.

Declarația artistei Ingrid Silakus (pentru expoziția de hârtie din Olanda din 2006):
„... Lucrul cu hârtie mă obligă să fiu umil, deoarece acest mediu are un caracter propriu care cere cooperare. Este o provocare să găsesc această cooperare cu fiecare marcă de hârtie separată cu care lucrez. Lucrul cu hârtie așa cum o fac, și anume prin tăierea și plierea creând sculpturi din hârtie, îmi cere să lucrez cu precizie meditativă. Arhitectura hârtiei nu se grăbește, este dușmanul ei; un moment de pierdere a concentrării, poate duce la eșecul unei piese...” „...Experiment o satisfacție supremă în momentul critic când hârtia, cu un oftat tăcut, se predă și devine o cută ascuțită ca o lamă. Sunetul hârtiei, care ghidează această predare, pentru mine este incomparabil...'

Tipologie: workshop, educație non-formală, universitar
Discipline: teoria arhitecturii, critică arhitecturală, arte vizuale
Finalitate: machete de hârtie/ “PAPER ARCHITECTURE”

Despre: 66 studenți arhitecți/ 6 zile explorare in situ, Berlin/ 2 saptămâni studiu / 16 machete de hârtie/ peste 30 scurte animații conceptuale / etc.