„Arhitecți, studenți, elevi: proiectare participativă experimentală la Malu”

Comentariul autorului

Faza de proiectare: studiu de prefezabilitate și ilustrare de temă
„Structuri de primire turistice și educaționale sezoniere pentru elevi și tineri, comuna Malu, jud. Giurgiu”
Funcțiuni si capacități:
1. Pavilion Administrativ-104,4 mp
2. Restaurant și bucătărie+terase deschise ample-305 mp
3. Sală multifuncțională-455 mp
4. Atelier+terase deschise ample-2 corpuri de 262,4 mp
5. Observator pentru păsări-36 mp
6. Club de activități-195,4 mp
7. Grupuri sanitare exterioare-147 mp
8. Bungalouri elevi 2 camere pentru 2 persoane – 10 bungalouri de 150 mp, capacitate de 40 de elevi
9. Bungalouri tutori 2 camere pentru 2 pers. – 5 bungalouri de 150 mp, capacitate de 20 de profesori
10. Precolectare deșeuri-168 mp
11. Tehnic-108 mp
12. Alei, mobilier urban, punct de adunare, pasarele, deck-uri etc-3.319 mp pietonal+683 mp carosabil
13. Amenajare peisageră-21.875 mp
Proiectul a fost realizat participativ împreună cu elevii din conducerea Consiliului Județean al Elevilor Giurgiu, în scopul proiectării unei tabere școlare. Caracterul participativ al proiectului a derivat din modalitatea de lucru, realizându-se un duplex între elevii din Giurgiu și studenții de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu”. Aceștia au format echipe de lucru și astfel, câte o echipă de studenți de la Facultatea de Arhitectură, împreună cu un elev din Giurgiu au lucrat sub coordonarea directorului de proiect, în cadrul unei școli de vară. Ulterior școlii de vară, proiectele au fost încadrate în masterplan și detaliate.
Proiectul se inserează într-un cadru natural generos, cu zone inundabile și vegetație de baltă, acest lucru impunând configurări spațiale lacustre. Prin proiect, se propune realizarea unui circuit continuu de vizitare a sitului, sub forma unei benzi unice care îl înconjoară la niveluri diferite, conectând între ele toate construcțiile ansamblului.
Impactul asupra mediului este minim, fundațiile fiind de tip pahar, cu posibilitatea dislocării acestora, iar elementele de lemn fiind demontabile.
S-au folosit materiale locale, precum lemnul, stuful și paianta, iar zonificarea funcțională a grupat funcțiunile cu necesar de apă și canalizare în vecinătatea drumului de acces, fără ca rețelele de apă și canalizare să pătrundă în profunzimea amplasamentului.
Arhitectura are un caracter ludic, emergent, în urma schimbului de idei dintre elevi și studenți, de-a lungul proiectării participative.