Locuințe pentru vârstnici în Portugalia

Comentariul autorului

Proiectul constituie răspunsul echipei noastre la o temă de concurs pentru construcția unui azil destinat persoanelor în vârsta, în Portuglia, la Leiria.
Ne-a preocupat, încă din start, ilustrarea unor principii de compoziție și organizare spațială clare, precise. Un volum exterior puternic prezent, monobloc care decupează în plan o formă precisă a unui vid, spațiu interior deschis către care se deschid echivalent o serie de spații importante. Echivalența tratării exterioare a volumului discută, în aceeași manieră cu o suită de spații exterioare, grădini cu care obiectul arhitectural intră în dialog.
Arhitectura căminului constituie o ilustrare a semnificației intrinseci a curții interioare, definită de prezența puternică a patru coloane și a integrării impecabile a clădirii în peisajul înconjurător. Ghidat de principiile armoniei și conectivității, designul instituie un dialog între mediul construit și natură, generând o interacțiune dinamică a spațiilor.
Elementul central al acestui proiect constă curtea interioară, un sanctuar care devine punctul focal al întregului proiect. Această zonă centrală, definită de structură, devine un refugiu în care rezidenții găsesc alinare și conexiune cu lumea naturală. Curtea, înfrumusețată cu vegetație luxuriantă, emană o senzație de liniște și oferă un cadru seren pentru interacțiuni sociale, contemplație și relaxare. Aceasta îndeplinește un rol unificator, aducând indivizii împreună și promovând sentimentul de comunitate.
Cele patru coloane care definesc curtea reprezintă o prezență simbolică, ilustrând forță, stabilitate și o trimitere către un limbaj arhitectural mai degrabă clasic. Acestea nu doar îndeplinesc funcția de elemente de susținere structurală, ci suscită și o impresie de măreție și eleganță. Coloanele au rolul de a veghea asupra spațiului, orientând privirea către înălțime și insuflând o impresie de verticalitate, în același timp stabilind un ritm vizual și consolidând ordinea geometrică a designului.
Dincolo de curte, clădirea se încadrează grațios în contururile naturale ale terenului, alcătuind o relație armonioasă cu peisajul înconjurător. Obiectul îmbrățișează topografia distinctă, permițând clădirii să se integreze armonios în mediu. Cu linii curate și limite bine conturate, clădirea menține un dialog respectuos cu grădinile distincte aflate pe fiecare parte, stabilind o conexiune care estompează granițele dintre spațiile interioare și exterioare.
Fiecare grădină, atent selecționată și meticulos concepută, oferă o experiență unică și funcționează ca o extensie a compoziției arhitecturale a clădirii. Aceste grădini devin retrageri intime, oferind rezidenților momente de introspecție și comuniune cu natura. Jocul dintre grădini și clădire creează un mediu holistic, în care rezidenții sunt mereu amintiți de frumusețea și serenitatea lumii naturale.
În mijlocul interacțiunii cu grădinile înconjurătoare, grădina curții interioare rămâne punctul central, atrăgând privirile și atenția rezidenților. Aceasta servește drept nucleu în jurul căruia se desfășoară viața cotidiană, oferind totodată priveliști către lumea exterioară prin limitele sale deschise. Grădina curții devine un spațiu de contemplație și conexiune, consolidând sentimentul de comunitate și furnizând un refugiu intim în cadrul compoziției arhitecturale mai ample.
Planul e de formă pătrată, spațiile interioare fiind rezolvate echivalent și unitar față de elementul ordinator reprezentat de curtea interioară. La intersecția acestor spații echivalente, ca excepții, proiectul propune rezolvarea unor spații cu caracter diferit, o capelă cu dominantă verticală, spații de întâlnire, configurația acestora fiind evidențiată inclusiv de forma în plan care le definește.
Ne-am propus un parcus dominat de relația permanentă între regula strictă, ordonatoare și excepția care propune ipostaze inedite ale parcursului spațial.
În acest narativ arhitectural, curtea interioară, cele patru coloane și dialogul cu grădinile înconjurătoare se evidențiază ca elemente cheie care definesc proiectul. Acestea generează o interacțiune directă între spații, promovând sentimentul de conectivitate, liniște și continuitate cu natura. Prin prezența lor, căminul pentru vârstnici devine un mediu coerent și integrat, în care rezidenții pot experimenta frumusețea curții, definită de robustețea coloanelor și conexiunea profundă cu grădinile, toate acestea în timp ce găsesc alinare și o adevărată stare de apartenență în cadrul structurii arhitecturale.