Regenerarea urbană a Pieței Gării de Nord prin reabilitarea și conversia funcțională a Hotelului Dunărea

Comentariul autorului

Gara de Nord, amplasată în Piața cu același nume, reprezintă cel mai important și mai mare nod feroviar din România, asigurând legătura Capitalei cu toate regiunile țării, fiind cea mai mare poartă de intrare în București.
Evoluția acestui obiectiv feroviar este influențată de mai multe perioade istorice, printre care trebuie amintite perioada antebelică - lansarea lucrărilor de construire la 10 septembrie 1868 în prezeța Regelui Carol I, perioada interbelica - definitivează rolul Gării de Nord ca puncte de conexiune al bucureștenilor cu spațiile europene mai îndepărtate, Al Doilea Război Mondial - in prima partea, nu afecteaza dezvoltarea zonei, in acea peroada avand loc ample lucrări de reconfigurare a Garii si a zonei adiacente, inclusiv construirea clădirii Palatului CFR. A doua parte a Războiului aduce, in anul 1944, bombardarea Gării și a Pieței, dar reparațiile sunt făcute rapid. Un alt moment important ăn istoria Gării il constituie abdicarea Regelui Mihai I, plecarea acestuia din țară fiind făcută la 31 decembrie 1947 de pe un peron al Gării de Nord. Perioada 1950-1989 aduce alte ample modificări și reconfigurări ale Pieței, in acord cu noua forma de guvernământ, dar care țin totuși cont și de unele principii ale Planului Director de Sistematizare al Bucureștiului din 1935.
Un fapt interesant intrat deja în cotidian îl constituie bulevardul Gh. Duca. Bulevardul este prezentat fără a avea un nume in planul de sistematizare din 1935 (uneori este prezentat drep Bulevardul Nou) și ar fi trebuit să facă legătura între nodul feroviar cel îl constituia Gara de Nord si cel rutier din proximitatea Pieței Victoria. La momentul în care planul de sistematizare al Bucureștiului din 1935 încă era în curs de redactare și pre-aprobare, lucrările propuse în cadrul acestuia pentru zona Gării de Nord deja începuseră, iar capătul de bulevard spre Gară era flancat de două clădiri realizate în stil modern Art Deco (fostul Hotelu Dumitru Dinu/Dunărea și Blocul de locuințe de vizavi, și acesta fost hotel) pe care le mai regăsim și astăzi, ambele într-o stare extrem de avansată de degradare.
În prezent, deși în cadrul Pieței Gării de Nord și a străzilor adiacente acesteia sunt mai multe clădiri ce necesită lucrări de întreținere, renovare, reabilitare, punere în valoare, cea mai afectată este clădirea Hotelului Dunărea, aceasta fiind și singura din zonă complet dezafectată, părăsită, ce constituie acum un pericol sanitar, un focar de infecție, fiind frecventată de persoane fără adăpost, dar și un real pericol public în cazul unui seism major.
Clădirea fostului Hotel Dunărea este amplasată la intersecția Căii Griviței cu Bdul. Gheorghe Duca, în imediata apropiere a Gării de Nord, putând fi considerată, împreună cu tot spațiul urban al Pieței Gării de Nord, drept prima poartă de intrare în oraș pentru cei care vin în București cu trenul.
Hotelul Dunărea a fost construit în perioada interbelică, cel mai probabil între 1934-1937, în stilul Art Deco, specific perioadei și de altfel, acesta fiind stilul arhitectural dominant în zona Pieței Gării de Nord, fapt care susține și crește valoarea istorică și arhitecturală a hotelului. Proiectul de arhitectură pentru obținerea autorizației de construire a fost identificat, în cadrul documentării pentru acest studiu, în cadrul Arhivelor PMB, Serviciul Tehnic, Fondul Arhivistic al Sectorului IV Verde, anii 1932-1936, fiind întocmit de arh. Constantin Cananău, cel care a proiectat în anii 1920 și Cinematograful Marconi (ulterior Cinema Dacia), amplasat în apropriere, pe Calea Griviței nr. 137, care este actualmente dezafectat și în pericol de colaps. În anii săi de glorie, hotelul avea 70 de camere dispuse de-a lungul celor șapte etaje, iar la parter erau prevăzute spații comerciale. După naționalizarea din 1948, funcțiunea de hotel este păstrată, iar la parter va funcționa, până la retrocedarea de după 1990, magazinul S.O.R.A (Societatea Română de Aprovizionare).
Cutremurele majore din 1940 și 1977 și-au lăsat amprenta asupra clădirii. Astfel, la cutremurul din 1940 s-a prăbușit turnul-foișor cu orologiu de la ultimul nivel al hotelului, dispus central pe fațada clădirii, pe colțul de la intersecția Bdlui. Duca cu Calea Griviței și curemurul din martie 1977 a șubrezit clădirea în ansamblul său, însă aceasta nu a fost cuprinsă în planurile ulterioare de reabilitare ale clădirilor afectate de acest cataclism, acest moment marcând începutul decăderii lentă, dar sigură, a clădirii. În plus, după 1989 clădirea a fost lăsată în paragină, iar orice efort ulterior de reabilitare, din partea noilor proprietari, de conversie funcțională sau de punere în valoare a clădirii a fost fără succes.
Martor a mai multor lucrări de amenajare, extindere, sistematizare, făcute odată cu modernizarea și extinderea Gării de Nord, Piața Gării de Nord în acest moment, deși poartă denumirea de ”piață”, prioritizează actualmente circulația rutieră într-un mod excesiv, fiind astfel mai mult o intersecție decât o piață în adevăratul sens al cuvântului.
Spațiile destinate mobilității pietonale sunt relativ reduse ca dimensiuni și segregate de circulația rutieră, fluxurile actuale de circulație rutieră și pietonală fiind lipsite de coerență și având o funcționalitate mult diminuată.
Fostul Hotel Dunărea poate deveni, printr-un demers de reabilitare, conversie funcțională și punere în valoare a acestuia un Centru Cultural al Sectorului 1, care să coordoneze activitățile culturale și să devină principalul punct de pornire de-a lungul acestui traseu cultural-artistic al Căii Griviței.
Studiul cuprinde două variante de intervenție asupra clădirii: o variantă implică intervenția doar asupra hotelului în sine, iar cea de a doua implică intervenția și asupra ansamblului de locuințe de lângă. La momentul construirii, ansamblul constructiv cuprindea pe lângă hotel și apartamente pentru angajați, devenite ulterior locuințe colective.
Principala poartă de intrare în oraș constituită de Gara de Nord și clădirile adiacente din Piața Gării pot astfel să primească, pe lângă valențele de important nod de transport, și un profund caracter cultural-artistic, fostul Hotel Dunărea având astfel șansa de a reda zonei atmosfera de socializare și aspectul ”viu” și animat de altădată, zona Căii Griviței putând deveni un nou cartier creativ pentru evenimente culturale de anvergură, coordonat prin Centrul Cultural al Sectorului 1, amplasat în cadrul fostului Hotel Dunărea.