ro | en
Kid’s Factory – Conversația regândită

Kid’s Factory – Conversația regândită

Autori: arh. Adina Dobrotă, arh. Andreea Stănică, arh. Eusebio Ungureanu, arh. Radu Mihai

Colaboratori:
Beneficiar: Young Architects Competitions

Comentariul autorului

Locația proiectului este fosta fabrică de ceramică din Laveno Mombello, un gigant care a adormit pe malurile lacului Maggiore. Scopul proiectului este de a reamenaja proprietatea de 27000 mp și de a o transforma în cel mai mare și cel mai inovator campus destinat copilăriei.
Adulții percep arhitectura după o logică funcțională: fiecare spațiu are propria sa utilizare; fiecare element are propriul scop. Cu toate acestea, nu așa gândesc copiii. Pentru ei, spațiul este o explorare, o oportunitate continuă și nelimitată, un fundal pentru aventurile lor extraordinare. Fiecare spațiu poate fi altceva; fiecare loc poate fi altundeva. În consecință, atunci când un loc nu mai poate fi funcțional pentru adulți, acesta poate fi încă potrivit pentru copii.

CONVERSAȚIE

Def. 1. O discuție informală, de obicei privată, în care două sau mai multe persoane fac schimb de gânduri, sentimente sau idei, sau în care sunt oferite sau discutate știri sau informații;
2. Asociere sau act social; cunoștința intimă;
3. Dialog

Un spațiu educațional prinde contur prin modul în care sunt purtate conversațiile. Zonele publice și intime reprezintă fonduri pentru interacțiuni sociale care permit copiilor să acumuleze și sa discute idei și diverse informații. Acest tip de spații reprezintă experiențe bogate și oferă un nou mod de interacțiune.

LIBRĂRIA

Vechea fabrică este redefinită prin eliminarea elementelor inutile. Se propune un nou tip de conversație pentru cele trei clădiri majore rămase: o bibliotecă publică acoperită de o structură distinctivă triangulară, care oferă o nouă identitate fabricii. Asocierea diferitelor tipuri de spații se realizează printr-un traseu principal care unește și separă în același timp zonele publice de cele private.

ȘCOALA

Pavilioanele

Spațiul interior nu este întrerupt sau obstrucționat în niciun mod, ci mai degrabă este definit de fluiditate. Ierarhia spațiilor este obținută prin amplasarea pavilioanelor.

Traseul

Pavilioanele sunt unite și separate printr-un alt tip de traseu interior, care funcționează ca loc de joacă, depozitare, zonă de relaxare, spațiu de întâlnire. Acest traseu este o alternativă la cel public pentru a oferi oportunitatea de a interacționa cu școala dintr-o perspectivă mai intimă.

Copiii

Interacțiunea socială este clar definită de arhitectura întregului spațiu. Astfel apar noi relații între copii, profesori, părinți și vizitatori. În timp ce zonele publice sunt concentrate de-a lungul traseului-bibliotecă, există și spații care oferă vizitatorilor posibilitatea de interacțiune directă cu copiii: cantina, biblioteca pentru copii, sălile de curs. În afară de accesul la zonele publice, părinții sunt utilizatori ocazionali care participă la activitățile copiilor.
A regândi conversația a însemnat, de asemenea, a regândi și modul și locul în care copiii și profesorii fac schimb de informații. Conexiunile vizuale și fizice elimină relațiile formale, iar profesorul nu mai este doar un profesor, ci un ghid și un partener de joacă.