Clădire multifuncțională pentru Biserica „Boteanu-Ienii” – clopotniță, capelă mortuară, sală de evenimente, bibliotecă

Comentariul autorului

Biserica Ortodoxă este una dintre instituțiile publice cele mai controversate și, în același timp, relevante și iubite din România.

Parohia „Boteanu-Ienii”, situată în inima Bucureștiului, avea nevoie de un nou turn-clopotniță care să-l înlocuiască pe cel vechi, din lemn, degradat, datând de la sfârsitul sec. 19. La această funcțiune s-au adăugat însă și altele, aproape contradictorii, care trebuiau obligatoriu incluse într-un unic corp de clădire. În plus, singurul loc construibil din curtea bisericii era de asemenea unul complicat – de dimensiuni foarte reduse, situat la câțiva metri de casa parohială și alipit la calcan cu o casă eclectică construită pe terenul vecin.

Dincolo de asta, proiectul a trebuit nu doar să respecte reglementările urbanistice extrem de stricte, date de amplasamentul ultracentral, în zonă protejată, ci și să parcurgă cu succes un întreg proces paralel de aprobări și protocoale în interiorul structurilor administrative ale BOR – structuri binecunoscute pentru viziunea lor extrem de conservatoare asupra arhitecturii ecleziale.

Imediat după recepția construcției, proiectul a inceput sa fie parazitat de fel de fel de intervenții de factură gospodărească: panouri de policarbonat pe garduri; un lumânărar disproporționat și agresiv din punct de vedere estetic; un ceas electronic poziționat pe fațadă; plase de țânțari pentru închiderea logiei clopotelor, pentru a împiedica accesul porumbeilor; un panou uriaș din plexiglas serigrafiat, cu numele instituției scris cu caractere arhaice etc.

Cu toate acestea – anticipând cumva că elanul gospodăresc-administrativ riscă să sufoce proiectul într-o bună zi, și luându-și de la bun început câteva „măsuri de precauție” – clădirea încă reușește să ofere un răspuns relevant la dilema în care se zbate arhitectura ortodoxă astăzi în România.