ro | en
Splay Office Building
Nominalizare

Splay Office Building

Autori: Arh. Andrei Șerbescu, Arh. Adrian Untaru, Arh. Bogdan Brădățeanu, Arh. Valentina Țigâră, Arh. Cristina Budan, Arh. Casandra Armeanu, Arh. Romina Pasculovici, Arh. Diana Iordache
Birou de proiectare: ADNBA

Colaboratori:
Structura: Incona
Beneficiar: Primavera Development
Instalații: M.C. GENERAL CONSTRUCT ENGINEERING / S.C BEKER DESIGN S.R.L
Antreprenor general: ACMS

Comentariul autorului

Insula triunghiulară dintre Splaiul Independenţei, bulevardul Mihail Kogălniceanu şi strada Hașdeu este una dintre cele mai unitare din zona centrală a Bucureştiului, cu o mare diversitate de perioade și stiluri, de la neoromânesc la clasicism și apoi modernism ante și postbelic.

Imobilul de birouri ocupă unul dintre ultimele loturi (re)construibile din insulă și poate chiar ultimul cu dublă deschidere – către axa est-vest a oraşului şi către râul Dâmbovița. Contexul alcătuit din fronturi continue, cu aliniere uniformă și densitate mare a generat o soluție tip “plombă”. Un “T” mai gros și mai lat, care urmează fidel fronturile la cele două bulevarde și, cu excepția parterului, se retrage de la curțile de lumină ale vecinilor.

Clădirea este organizată după o rețea de nouă module ce preiau direcțiile celor două laturi ale parcelei, păstrând astfel cel puțin un unghi drept. Cele patru module din colțuri care adăpostesc circulațiile și spațiile tehnice devin piloni ce susțin întrega clădire prin intermediul a patru grinzi longitudinale pentru fiecare planșeu, grinzi înalte de 1m, două dintre ele normale, cele dinspre interior, și două întoarse - cele din fațade, care devin și parapeți. Aceasta permite eliminarea sprijinului structural intermediar, spațiul rămânând deschis pe ambele direcții și fiind definit în mod esential de structură. Cele cinci module interioare, libere de servicii, permit o varietate de scenarii de funcționare.

La parter, un pasaj central, ce rămâne deschis și accesibil de-alungul celei mai mari părți a zilei, face legătura dintre bulevard și cheiul Dâmboviței. Într-una dintre cele două benzi laterale este adăpostit accesul și un spatiu tip cafenea, iar cealaltă conține parcarea în sistem Klaus. Ultimele trei niveluri sunt diferite de cele curente. Goluri în planșeul de peste etajul 5 și o scară suplimentară permit ca acesta și etajul 6 să funcționeze împreună ca un fel de casă cu supantă. Etajul 7, care conține un spațiu de evenimente este retras pe trei laturi. În acest fel, el devine invizibil chiar și de pe celălalt trotuar al bulevardului Kogălniceanu și se bucură de terase generoase și cu vederi spectaculoase asupra orașului.

Inserția caută să se integreze în context, fără a imita clădirile învecinate, prin amplasarea golurilor lungi și orizontale ale fațadelor, profilaturile metalice precum și preluarea discretă a unor registre ale imobilelor învecinate.

Fațada clădirii combină principii clasice și componente moderne, elementul deosebit fiind tratarea diferită a parterului și etajelor superioare, prin utilizarea tencuielii decorative profilate, din similipiatră.

Prezentarea folosește părți din textul lui Ștefan Ghenciulescu, de la publicarea proiectului în presa de specialitate.