ro | en
Ambasada Statului Kuwait în București
Premiul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Ambasada Statului Kuwait în București

Autori: arh. Vladimir Arsene, arh. Silviu Chițu
Birou de proiectare: Westfourth Architecture

Colaboratori:
Arhitectură: arh. Călin Negoescu, arh. Raluca Ionescu, arh. Ioana Tănasie, arh. Ioana Manu, arh. Alexandra Macoveiu, arh. Andrea Petroșanu (Bog'art)

Structura: ing. Bogdan Gagionea (Popp și Asociații)
Instalații ventilare, Condiționare, Sanitare: ing. Crișan Câmpeanu (Miga Airvent)
Instalații electrice: ing. Corneliu Ciotec (Cons Eng)
Anvelopa exterioară: ing. Aram Hazarian (Aluplan)
Antrepriza generală: Bog'art
Construction manager: ing. Dumitru Calotă (Gleeds)
Foto: Mihai Moldoveanu

Comentariul autorului

Proiectul este localizat în zona de nord a orașului, pe un teren de 1300 mp situat la intersecția bulevardelor Primăverii și Mircea Eliade, în fața zonei rezidențiale adiacente parcului Bordei. Vecinul din sud este Muzeul Ceaușescu, ultima reședință a dictatorului. Alăturarea celor două clădiri deschide o dezbatere despre contrast și context.
Proiectul se încadrează într-o zonă de proțectie a monumentelor istorice și alcătuirea volumetrică a fost generată de restricțiile stricte legate de POT (40%), CUT (2,5) și înălțime (13m până la retragere). Suprafața desfășurată a clădirii este de 3,833mp. Una din provocările importante ale proiectului a fost tocmai încadrarea cerințelor funcționale în limitările de suprafață impuse de zonificare.
Flexibilitatea zonei de reprezentare din holul clădirii, amplasarea funcțiunilor consulare sub cota zero și adaptarea instalațiilor la înălțimile reduse de etaj, au fost o consecință a acestor restricții urbanistice. Programul pentru spațiile de reprezentare includea o sală principală pentru recepții, holul de intrare în clădire, o sală secundară de recepție, un club pentru diplomați, și holul de recepție a consulatului. O bibliotecă, birouri pentru diplomați și funcționarii ambasadei, birourile ambasadorului, anexele tehnice și garajul completau programul funcțional al ambasadei.
Această flexibilitate a fost rezultatul restricțiilor urbanistice impuse amprentei clădirii ce au permis o suprafață de parter mai mică decât cea solicitată de program. Un acces separat din exterior conduce la holul de așteptare al consulatului care, împreună cu birourile diplomaților este luminat natural prin interiorul unei curți engleze dispuse în lungul Bulevardului Primăverii.
Birourile ambasadorului sunt amplasate la ultimul etaj retras de la fața clădirii. Biroul propriu zis, sala de conferințe și spațiul de odihnă sunt dispuse în jurul unui patio cu o amenajare peisajeră ce conține și o grădină verticală pe peretele estic al casei scării.
Cerința pentru o arhitectură de referință tradițională islamică, în contextul zonei de protecție a monumentelor istorice și a tradiției arhitecturii bucureștene a constituit principala provocare a proiectului. Imaginea finală a clădirii este reprezentativă pentru prestigiul instituției, adaptând un model tradițional de arhitectură islamică la vocabularul manierist al arhitecturii moderne a orașului.
Panourile de Corten perforat care ecranează fațada principală, generează o tranziție interesantă interior exterior și, folosind materiale și o tehnologii contemporane, amintesc de o “Musharabia” o ornamentație tradițională a arhitecturii islamice. Perforațiile liniare imită stilul scrierii arabe și văzută de departe, ele apar ca rândurile unei carți musulmane.
Panourile de corten perforat din fațada sudica sunt obloane operate electric protejând birourile din spate de lumina solară. Perforația panourilor de Corten ce alcătuiesc gardul incintei, urmăresc un model vertical în contrast cu cel al ecranelor de pe fațade. Scara circulară a clădirii, amintind de o scară de minaret, cu un parapet însă din tole de oțel curbat și cu pereții perimetrali din beton, amprentați în formă de draperie, patio-ul de la ultimul etaj și configurația curții engleze sunt alte referințe discrete la tradiția islamică.