ro | en
Restaurarea Mânastirii Probota
Nominalizare

Restaurarea Mânastirii Probota

Autori: prof. dr. arh. Virgiliu Polizu, arh. Ruxandra Căpățâna, arh. Mircea Căpățâna
Birou de proiectare: S.C. POLARH DESIGN SRL

Colaboratori:
Structura: dr. ing .Lucian Soveja (Exprosov Srl)
Instalații: ing. Ioan Roșiu, ing. Radu Polizu, ing. Florin Popa, ing. Gabriel Fuiorea
Consultanță: ec. Doina Iacoban (Regional Consulting Srl)
Execuție: General Construct Srl, Loial Impex Srl
Beneficiar: Mânastirea Probota

Comentariul autorului

Proiectul finanţat de Comisia Europeană prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi intitulat “Restaurarea Patrimoniului Cultural la Mănăstirea Probota, judeţul Suceava” a constat în restaurarea şi punerea în valoare a unui complex monahal, monument istoric de importanţă mondială- UNESCO, alcătuit din: Biserica Sf. Nicolae (1530), clopotniţa (1530), trei turnuri (1550), ziduri de incintă, două ruine de case domneşti (Petru Rareş şi Vasile Lupu).
Lucrările au fost începute în 2018 şi finalizate în septembrie 2020.
Ansamblul a făcut obiectul a trei încercări de intervenţii anterioare, ultima în anii 2000, din fonduri UNESCO, niciuna nefiind finalizată ȋnsă, astfel încât, de abia în prezent s-a reuşit valorificarea ansamblului la adevăratul său potenţial.
Biserica pictată în interior şi exterior a fost pusă în valoare prin iluminatul arhitectural al faţadelor şi al frescelor. În interior, a fost adăugat un sistem de încălzire prin pardoseală monitorizat prin senzori de microclimat şi o pardoseală care, prin desen, marchează mormintele descoperite în urma cercetării arheologice dar şi evoluţia în timp a monumentului: cărămidă în volumul iniţial (naos şi pronaos) şi piatră în pridvorul adăugat ulterior.
În ferestrele gotice ale bisericii au fost montate vitralii tradiţionale de tip “rondele fund de pahar” (“petite cive” sau “Butzenscheiben”) în ramă de alamă cu elemente de fixare tradiţionale.
Cele două uşi de acces au fost înlocuite cu unele noi confecţionate din stejar cu desenul în concordanţă cu arhitectura gotică.
Turnurile şi zidul de incintă cu drumul de strajă au fost introduse în circuitul de vizitare prin pasarele şi scări interioare şi exterioare din lemn sculptat de stejar decorate cu elemente tradiţionale.
Fosta clopotniţă dar şi ruinele fostelor case domneşti au fost refuncţionalizate ca spaţii muzeale. Reîntregirea zidurilor ruinelor a fost realizată în urma unor studii de umbră aerodinamică cu scopul de a proteja pereţii exteriori pictaţi ai bisericii. Zidurile înălţate ale ruinelor au fost folosite ulterior ca suport pentru expunerea elementelor de piatră sculptată rezultate în urma săpăturilor arheologice.
Întreaga incintă a fost sistematizată şi amenajată peisagistic cu alei din piatră locală de Vama şi spaţii verzi.
Climatizarea ansamblului a fost realizată printr-un sistem inovativ folosind o sursă energetică regenerabilă , geotermală prin realizarea a 6 foraje adânci de 70 metri în sistem închis şi panouri solare pentru a reintroduce căldura ȋn sol.
Ansamblul a fost pus în valoare printr-un sistem de iluminat arhitectural, acesta, împreună cu microclimatul interior fiind integrate într-un sistem electronic activ de control de tip BMS. Toate clădirile au fost dotate cu un sistem electronic de înregistrare şi monitorizare a activităţii seismice care va fi de folos în cazul unor intervenţii ulterioare.