Casă pe deal

Comentariul autorului

Propunere locuinta unifamiliala in satul Pestera.

Casa nu se așază pe teren, ci se construiește prin el. Panta nu e o problemă de rezolvat, ci materia proiectului. În loc să niveleze terenul pentru un soclu comod, proiectul acceptă diferența de nivel și o aduce în interior: patru camere decalate, legate printr-un nucleu de circulație, fiecare la altă cotă, fiecare cu altă orientare. Logica casei se citește în secțiune, iar fațada este rezultatul ei.

Planul funcționează ca o morișcă. Cele patru volume, living, zona de masă, cele două dormitoare, se rotesc în jurul unei axe de serviciu: bucătăria, băile, depozitările. Pereții groși, care proteja volumele de vânt și de pantă, devin și spațiu util. Zonele de serviciu apără zonele de locuit, iar ierarhia se face prin poziție, lumină și grad de deschidere, nu prin suprafață. Un living deschis spre vale devine centrul colectiv; dormitorul are o priveliște proprie, mai controlată.

Peisajul nu este fundal. Este încadrat ci dozat. Fiecare cameră are propriul colț vitrat și propriul cadru către munte, la cote diferite, astfel încât orizontul se schimbă de la o încăpere la alta. Casa se deschide dinspre deal spre vale.

Albul mineral al volumelor le face să pară sculptate în pantă. Casa nu imită arhitectura vernaculară și nu concurează cu muntele, ci își ia precizia din geometrie. Obloanele de lemn aduc scara umană și fac fațada mobilă: casa se deschide sau se închide după anotimp, oră și nevoi. Lumina intră filtrată prin retrageri și console, iar locuirea nu e aceeași la fiecare oră.

Se circulă prin trepte scurte, între compresii și dilatări: un spațiu strâns care se deschide brusc spre peisaj. Casa se citește prin mers.

Scara este domestică, iar spectacolul peisajului nu trebuie să anuleze intimitatea. Vegetația rămâne dominantă; terasele sunt praguri între construit și natural, iar casa se adapteaza fiecarui cadru pe care il ofera anotimpurile.

Panta nu este corectată, ci locuită. Peisajul nu este decorat, ci încadrat. Casa este o colecție de praguri între om și munte, iar vederea devine una dintre formele principale ale locuirii.