Comentariul autorului
Conceptul pornește dinspre interior, din miezul casei, și se construiește înspre exterior. Centrul casei este un loc protector care adună familia în jurul focului - „simbolul repausului”, cum îl numește Bachelard.
Fațada ca succesiune de praguri locuite. Principalele activități ale casei sunt extinse în exterior. Locul de stat din jurul șemineului își găsește extensia în exterior într-un loc de stat triunghiular, îngropat parțial. Locul de luat masa se extinde în exterior cu o curte minerală, protejată de copacul reper și de peretele director al casei. Zona de primire a casei este și ea însoțită de un loc de stat afară. Peretele director, străpuns de golul circular, filtrează trecerea dintre aceste spații și încadrează arborele-reper. Bucătăria primește o chicinetă exterioară, iar dormitorul matrimonial un duș exterior. Prin această corespondență sistematică dintre activitățile interioare și spațiile exterioare, fațada încetează să fie o simplă limită și devine o succesiune de praguri locuite.
Materialitatea unei prezențe retrase. Lemnul, ca resursă locală, devine un material important. Fațada este ventilată, cu lamele de lemn ars – un tratament care îi sporește durabilitatea și reduce necesarul de întreținere, contribuind totodată la integrarea casei în peisajul muntos cu accente cenușii. Astfel, prezența se afirmă printr-o aparentă absență creată de negrul natural al arsurii. În contrapondere cu exteriorul și atmosfera adesea rece a contextului montan, casa oferă un interior cald, susținut de prezența predominantă a stejarului natural.
Structură hibridă și economie de mijloace. Structura casei este concepută ca un sistem hibrid, alcătuit dintr-un schelet mineral permanent și componente ușoare, adaptabile. Betonul este concentrat în elementele în care proprietățile sale sunt esențiale: fundații, cadre, diafragme seismice, nucleu tehnic și vatră. Folosit simultan ca structură și suprafață finală, într-un sistem sandwich, ce cuprinde și termoizolația, betonul reduce necesitatea unor straturi suplimentare de finisaj. Acoperișul prefabricat din lemn reduce masa construcției și solicitările seismice, permițând totodată un montaj uscat și eficient.
O infrastructură pentru schimbare. Structura principală definește o tramă regulată, în interiorul căreia pereții de compartimentare rămân neportanți, lăsând astfel loc flexibilității în timp. Instalațiile sunt concentrate într-un nucleu fix, iar spațiile pot fi adaptate fără intervenții asupra sistemului portant. Casa separă astfel elementele cu durată lungă de viață de cele supuse schimbării. Structura devine infrastructura permanentă a unei case capabile să evolueze odată cu familia. Locuirea integrală la nivelul parterului constituie o soluție pentru accesibilitate și sustenabilitate socială.
Retragerea în peisaj. Fără să încerce să domine peisajul, joasă, compactă și tăcută, casa retrasă mediază între orizontalitatea terenului și silueta verticală a culmilor și se așază intenționat pe granița dintre două lumi pe care ne-am dori să le putem locui simultan.
Comentariul juriului
De apreciat modul in care sunt ponderate registrele orizontale respectiv compoziția plana de volume primare. O materialitate cu greutate care lasă totuși o atmosfera potrivită, lejeră.
~~~
Apreciem sensibilitatea cu care casa se așază în peisaj și felul în care spațiile interioare se continuă firesc spre exterior, creând o arhitectură discretă, dar bogată în experiențe și atentă la relația dintre om, natură și locuire.
~~~
Onestitatea abordării și asumarea încadrării in peisaj fac acest proiect să fie remarcabil prin sensibilitate și definirea relației cu natura. Experiența spațiului interior se adaptează ritmurilor zi-noapte într-un mod care vorbește coerent despre rolul arhitectului.