Straturile învățării interconectate

Comentariul autorului

Pavilionul „Sides of Interconnected Learning” răspunde subtemei propuse de al XXIX-lea Congres Mondial al Arhitecților UIA, Barcelona, 2026, și anume: devenirea interdependentă. Pavilionul se conturează printr-o instalație în continuă transformare în care sunt prezentate inițiative din România care abordează arhitectura, cultura și societatea într-o manieră alternativo-fenomenologică atât în contexte urbane, cât și în cele rurale.
Conceptul pornește de la acumularea unor straturi succesive de practici socio-culturale care au modelat relația dintre oameni și mediul construit. Aceste forme de educație și schimb de experiență completează cultura profesională, propunând o înțelegere a arhitecturii prin colaborare și implicare civică.
Prin temă, instalației îi este atribuit un spațiu redus și este condiționată să fie autonomă din punct de vedere structural. Cu ajutorul tehnologiei contemporane, folosirea unor traverse din profile de aluminiu extrudate a permis culisarea cârligelor printate 3D - parte din sistemul de prindere al expunerii - și folosirea șanțurilor de la partea inferioară și, respectiv, superioară drept canale pentru banda LED - lumină care animă instalația și ajută la citirea straturilor de hârtie cu densități și compoziții diferite. Dinamica pavilionului începe prin apropierea vizitatorului de pupitru, unde se poate informa despre inițiativele prezentate printr-un material video, prin răsfoirea unui proiect editorial și prin culegerea unei carabiniere.
Aceste inițiative sunt transpuse spațial printr-o structură de „șindrilă” din hârtie, în care proiectele se suprapun, iar freamătul, sunetul și mișcarea foilor în prezența vizitatorilor evocă pulsația evenimentelor documentate. Publicul este invitat să interacționeze direct cu materialul expus, să desprindă o carabinieră de la pupitru și apoi să colecteze inițiativele expuse construindu-și propriul parcurs de înțelegere a transformărilor din spațiul românesc.
Pe măsură ce foile sunt colectate, pavilionul dezvăluie stratul de fond: o foiță de mătase albastră. Aceasta relevă memoria materială și culturală a locuirii și amintește că transformarea se sprijină pe structuri și valori existente. Gestul acestei descoperiri, al stratului de bază, sugerează că schimbarea nu pornește prin ștergerea trecutului, ci prin valorificarea și recuperarea fondului valoros deja existent.
Deasupra acestui strat se acumulează conținutul expoziției, care prezintă peisajul educației arhitecturale non-formale și informale din România: ateliere, școli de vară, vizite ghidate, dezbateri publice, cercetare participativă, intervenții temporare și proiecte de patrimoniu local.
Printre pagini se regăsesc foițe de calc pe care rămâne vizibil doar elementul esențial, ca o apariție fragilă și efemeră. Ele evocă acțiuni care, deși au fost temporare, au lăsat o amprentă profundă asupra actorilor implicați direct și asupra vizitatorilor.
Cartoanele albastre intercalate printre „șindrile” poartă cuvinte-cheie precum respect și responsabilitate, repere ale valorilor comune care traversează aceste practici.
Expoziția reunește peste 100 de inițiative dezvoltate în ultimele trei decenii în România și surprinde diversitatea actorilor și a contextelor în care învățarea prin arhitectură a produs efecte sociale și culturale.
„Sides of Interconnected Learning” propune o lectură a arhitecturii ca proces colectiv și interdependent, construit în timp prin colaborare, experiment și transmitere de cunoaștere, aflat permanent în devenire.