Comentariul autorului
Bucharest Design Festival (BDF), festivalul industriilor creative, a fost extins pe o durată de o lună, reunind peste 150 de locații, promovate prin șase canale diferite. Festivalul a cuprins expoziții, evenimente și dezbateri, promovând designul local și internațional în diverse locații din București.
În pregătirea festivalului, două spații expoziționale ale UAUIM București au fost reamenajate cu sprijinul The Institute, Cărturești și /SAC, în cadrul unui proiect realizat de alt.corp și Justin Baroncea. Spațiile expoziționale au fost extinse, sistemul de iluminat a fost regândit și au fost incluse trei unități de expunere mobile, pentru a crea configurații spațiale variate. Astfel, a devenit Galeria Mincu, un spațiu care reunește arhitectura, arta și designul în centrul Bucureștiului și servește drept punct de întâlnire permanent între comunitățile academice și artistice și public. În iunie 2026 a găzduit BDF Professional, un festival internațional de design, care își propune să pună în legătură profesioniștii cu creativii emergenți.
BDF Professional / International Design a cuprins zece micro-expoziții, conferințe susținute de specialiști și legături între spațiile universității și Cărturești Modul. Prezența BDF la UAUIM a mai inclus totemuri pe strada Academiei și o expoziție cu propunerile studenților în portic. Prima expoziție din cadrul International Design era vizibilă încă din holul universității. Intitulată „Architectures in Transformation”, a prezentat proiectele premiate EU Mies Awards. Danemarca a prezentat orașe nordice durabile, în timp ce Ungaria și Slovenia au pus în valoare, respectiv, arta tradițională și cea contemporană. Italia a explorat intersecția dintre artă, meșteșug și industrie. Principala provocare a design-ului expozițional a fost crearea unui ansamblu coerent, păstrând în același timp individualitatea fiecărui participant. Contribuțiile Institutului Polonez, dedicate designului grafic, au acționat ca un element unificator, care accentua caracteristicile liniare și centrale ale spațiilor expoziționale disponibile. Unitățile de expunere flexibile, amplasate strategic, și o linie de cadre metalice, întreruptă de un element structural central, au susținut un traseu sinuos prin sălile de expoziție și o dispunere labirintică în sala de formă pătrată. Astfel, în ambele săli, au fost generate nișe în care expozițiile și-au putut contura propriul spațiu, rămânând în același timp conectate între ele.