A fost odată la Cotroceni

Comentariul autorului

De-a lungul a aproape trei secole şi jumătate, ansamblul Cotroceni a dobândit funcţionalităţi diferite, ecleziastice sau laice, de la mănăstire domnească la reşedinţă princiară, la palat regal, la palat al pionerilor şi, în final, sediul Administrației Prezidențiale.

Expoziția prezintă ansamblul Cotroceni ca martor al acestor perioade istorice, a interacțiunii dintre stilurile arhitecturale, a influențelor, modelelor și relațiilor care se dezvoltă între putere și cultură și a transformărilor prin care a trecut în ultimele trei secole acest monument remarcabil.

Descriere soluție:
Spațiul din fostele pivnițe de vinuri are un caracter accentuat misterios dat de înălțimea foarte mare, de rezonanța sonoră a celeor 4 bolți mari care amplifică orice sunet de pași, de șirurile de cărmidă orizontale care subliniază masivitatea zidurilor, dar și de o lumină foarte scăzută, aproape întuneric. Este foarte important pentru orice expoziție să aducă un plus de valoare spațiului în care se desfășoară, să nu-i oblitereze calitățile, si în cele din urmă să își potențeze sensurile din toate elementele și caractereisticile locului respectiv. Intervenția de design pe care expoziția A fost odată la Cotroceni a constat într-o accentuare a misterului și farmecului pivniței prin intermediul unor obiecte luminoase. Piesele suport pentru prezentarea informației – expozitoarele – au în spate o iluminare liniară, care pe de o parte detașează aceste obiecte de contextul arhitectural, dar în același timp, urmărește desenul orizontal și pune în valoare textura de cărmidă impresionantă, și sporește acele jocuri de clar obscur ale spațiului.

Ca organizare planimetrică, atunci când intră, vizitatorii In primul rand, au la dispoziție o machetă a Cotroceniului de azi. Apoi, urmărind procesul istoric, de-a lungul pereților a fost realizată o cronologie sintetică. Aceasta a fost realizată sub forma unui colag multimedia care este montat în 6 cutii foarte lungi din aluminiu. Practic în acest colaj se găsesc imagini, animații și câte-o machetă simplificată care arată gradul de extindere și evoluție a ansamblului în fiecare perioadă.
Trei cutii mari folosite pentru segmentarea și dinamizarea spațială au în același timp rolul de vitrine. Ele adăpostesc piese de patrimoniu, obiecte care au aparținut lui A.I. Cuza sau Reginei Maria.
Un element de tâmplărie existent, traforul de lemn masiv, a fost și el un bun prilej pentru a fi integrat ca suport pentru imagini. Aici a fost inserată o mini arhivă fotografică care înfățișează momentele din perioada comunistă când Cotroceniul a fost Palat al pionierilor.
Deși spațiul dedicat acestei expoziți este mic, faptul că fiecare moment istoric este prezentat cu multe detalii, și pentru că există o diversitate mare de modakitpți de a prezenta vizual acest documentar fac ca expoziția să aducă un grad de complexitate în experiența vizitatorilor.


Perioade

1.Mănăstire și reședință domnească (1679 - 1893)

În 1679, voievodul Șerban Cantacuzino încredințează construcția mănăstirii Cotroceni spătarului Mihail Cantacuzino, care combină stilul bizantin cu arhitectura și arta românească, influențată de renașterea târzie italiană, în dezvoltarea stilului autentic brâncovenesc.

2.Palat regal (1893 - 1947)

Două secole mai târziu, arhitectul Paul Gottereau este însărcinat de regele Carol I să transforme Cotroceniul în reședință pentru familia principelui moștenitor Ferdinand. Regina Maria, cel mai longeviv locatar al palatului, și-a lăsat amprenta asupra ansamblului cu ajutorul arhitecților Karel Liman (în stilul Secession sau Art Nouveau) și Grigore Cerchez (stilul neo-românesc).

3. Perioada comunistă

În perioada comunistă ansamblul funcționează ca Palat al Pionierilor (1948 – 1976). Grav afectat de cutremurul din 1977, este supus unor operațiuni de restaurare și reconstrucție coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu și inginerul Petru Badea. Biserica este demolată în 1984.

4. După 1990

Noua aripă de pe latura de sud a incintei devine după 1990 sediul Președinției României și ulterior sediul Administrației Prezidențiale. Partea veche a palatului este transformată în Muzeul Național Cotroceni. Biserica este reconstruită și redeschisă în 2009 ca lăcaș de cult, întregind circuitul de vizitare al muzeului.