Comentariul autorului
Într-o zonӑ a Bucureştiului aflatӑ într-un proces accelerat de configurare, clӑdirea de locuire colectivӑ constituie o a doua etapӑ de dezvoltare, împreunӑ cu imobilul rezidenţial alӑturat, recent finalizat.
Astfel, volumul propus mediazӑ şi se integreazӑ în contextul existent, între ţesutul locuinţelor individuale şi colective mici, acoperite cu şarpanta şi cel al locuinţelor colective de scarӑ micӑ şi medie, cu învelitoare tip terasa, din proximitate.
Tocmai în acest sens, la nivelul expresiei arhitecturale, orizontalitatea, subliniatӑ de prim-planul registrului median al primului şi celui de-al doilea nivel, de linia cornişei şi balcoanele faţadelor lungi, a fost o primӑ intenţie de raportare la scara umanӑ şi de încadrare în contextul deja construit cӑtre malurile verzi şi linia apei din apropiere.
În aceeaşi linie a simplitӑţii se menţine şi decizia de a nu face uz de contraste coloristice, propunând un volum aproape alb, cu accente subtile determinate de diferenţa de texturӑ dintre tencuiala simplӑ şi faţada ventilatӑ, placatӑ cu fibrociment, balustradele transparente sau obloanele gri-antracit.
Organizarea funcţionalӑ urmeazӑ principii similare, ale rezolvӑrilor simple, atât în ceea ce priveşte distribuţia apartamentelor, cu cele mai ample cӑtre extremitӑţi pentru a beneficia de dublӑ orientare şi apartamentele mici în centru, structurate „curat”, având zone de zi deschise, luminoase şi flexibile din punct de vedere a posibilitӑţilor de mobilare şi separate faţӑ de zona de noapte.
Toate spaţiile de locuit împart elemente şi intenţii comune, precum balcoanele lungi şi asigurarea luminii naturale, inclusiv la bucӑtӑriile ventilate.
Construcţia îşi propune, aşadar, sӑ nu epateze cu nimic, sӑ ofere în mod onest spaţii de locuit dimensionate şi conformate coerent şi decent, un imobil a cӑrui inserţie în context sӑ fie lipsitӑ de agresivitate la momentul edificӑrii şi a cӑrui arhitecturӑ, materiale şi prezenţӑ nu se va perima peste ani.