Harta Bibliotecilor de Cartier din București (HBC)

Comentariul autorului

Bibliotecile publice din București nu au beneficiat în evoluția lor de un program de construcție de spații dedicate. Amplasarea inegală în teritoriu le scade accesibilitatea, iar numeroasele sedii improprii le afectează funcționarea. În ciuda subfinanțării cronice, bibliotecile rămîn locuri importante pe harta cartierelor. În contextul fragmentării, privatizării și dispariției spațiilor comunitare, unele biblioteci de cartier funcționează ca adevărate centre comunitare implicite. Grija bibliotecarilor și solidaritatea cititorilor deveniți „prieteni ai bibliotecii” mențin aceste spații vii.
În acest context, cercetarea calitativă Harta Bibliotecilorde Cartier (HBC) și-a propus să ilustreze potențialul de transformare al bibliotecilor publice prin exemple de bună practică din filialele locale. HBC a urmărit să evidențieze impactul bibliotecilor asupra calității vieții, contribuția lor la menținerea echității sociale și la coagularea comunităților urbane. Cercetarea a căutat să susțină cauza bibliotecilor în narațiunea publică și să aducă argumente pentru dezvoltarea și extinderea rețelei de biblioteci publice din cartiere.
Cercetarea a avut o pronunţată componentă calitativă, bazată pe o metodologie participativă, cu accentul pus pe cercetarea de teren. Abordarea a fost interdisciplinară, folosind metode specifice antropologiei, urbanismului și istoriei. În toate cele 29 de filiale deschise publicului au fost organizate ateliere de cartografiere la care au participat utilizatori și bibliotecari. Contribuțiile lor s-au materializat prin marcarea unor repere importante, de la destinații zilnice, pînă la spații educaționale, culturale și civice aflate în apropierea bibliotecii. Pe baza acestor schițe, a fost redesenată o hartă suport a cartierelor „văzute din ușa bibliotecilor”. Intercalate cu atelierele, au fost realizate 24 de interviuri semi-structurate cu cititori și bibliotecari. Atelierele și interviurile organizate în filiale au constituit ocazii pentru desfășurarea etnografiei. În paralel cu cercetarea de teren, au fost consultate periodice și fotografii din arhiva BMB. Prin analiza documentelor a fost trasată evoluţia istorică a bibliotecilor de cartier din perspectiva urbanistică şi a rolului lor în viaţa comunităţilor.
La final, produsele cercetării au constat în realizarea unei variante tipărite distribuită în filialale BMB și actorilor locali și a unui raport detaliat disponibil online cu sugestii și recomandări de politici publice. Mai mult, rezultatele cercetării au fost diseminate atît către un public mai larg, în cadrul unor prezentări, articole și emisiuni, cît și partenerilor specializați prin seminarii de lucru. Însă suportul pentru bibliotecile publice s-a materializat și printr-o serie de acțiuni în filialale studiate. Prin colaborări cu USAMV și UAUIM, bibliotecile de cartier au fost incluse printre subiectele analizate de studenți. O parte din propuneri s-au concretizat, de exemplu în amenajarea participativă a grădinii bibliotecii „Alexandru Odobescu” în cadrul Live.UAUIM.
Susținerea bibliotecilor publice pe măsura nevoilor nu înseamnă doar locuitori informați, ci și echilibrați emoțional, integrați într-o comunitate de interese și practici ca cetățeni rezilienți și solidari în situații de criză. Asociată nu doar distribuției de cultură și educație, ci și locuirii, biblioteca poate funcționa ca un laborator al comunităților.
Raport: https://oar.archi/wp-content/uploads/2022/11/HARTA-BIBLIOTECILOR_RAPORT-SINTEZA.pdf