Lapis Domum. Pe urmele arhitecturii săpate în piatră

Comentariul autorului

LAPIS DOMUM
Lapis Aedificii - Lapis Domum: Pe urmele arhitecturii săpate în piatră, prin Țara Luanei, P1 - Munții Buzăului

Organizator: CULTURE RESERVE NGO (www.culturereserve.org)
Autori/ Cercetare: Dr. Arh. Alexandru Crișan, Dr. Arh. Ana Maria Crișan
Coordonator proiect: Dr. Arh. Ana Maria Crișan
Fotografie: Dr. Arh. Alexandru Crișan

Finanțat din: Timbrul de Arhitectură de Ordinul Arhitecților din România
Suport strategic: Biserica Ortodoxă Română (cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Mitropoliei Ardealului și Arhiepiscopiei Sibiului), Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București

Amplasament: România, zonele Buzău-Făgăraș-Brașov-Argeș: Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș), Nămăești, Corbii de Piatră, Cetățuia Neagru Vodă.

Subiect de studiu: arhitectura rupestră
Tipologie: cercetare și educație în arhitectură
Etape: proiect de cercetare și inventariere demarat în 2008, workshop-uri in situ, proiect de cercetare ad invertum 2020-2023.
Inventar Buzău: 7 obiective, 670 km, 60 de h in situ, 80 de h de desen, aprox. 528 h modelare în gips, 36 machete dintre care 31 în Pavilionul României de la Bienala de Arhitectură de la Venezia 2023.

Expoziții:
18.05.2023 – 26.11.2023 Pavilionul României de la Bienala de Arhitectură de la Venezia 2023
31.05.2023 – 09.06.2023 Ordinul Arhitecților din România / OAR – Filiala București

Când 36 de modele lucrează ÎMPREUNĂ, spun o poveste ÎMPREUNĂ... o poveste personalizată, o poveste în spațiu și timp, despre oameni și locuri, despre credințe și plăsmuiri... într-o lume aflată la granița imaginarului, undeva în România...
Am turnat în ipsos, ultim am săpat în ipsos cum odată oamenii săpau în stâncă și creau spații...

Despre studiu (extrase):
Proiectul de cercetare "Lapis Aedificii - Lapis Domum: Pe urmele arhitecturii săpate în piatră, prin Ţara Luanei" s-a desfășurat în perioada 2020-2023. Subiectul acestuia a fost analiza fondului arhitectural existent rupestru de pe teritoriul României, din zona Buzăului. În ceea ce privește prioritățile și obiectivele proiectului, acestea vizează în primul rând analiza detaliată a fondului arhitectural rupestru existent în siturile din geoparcul Ținutul Buzăului, specific triunghiul Bozioru (Nucu) - Brăeşti (Ruginoasa) - Colţi (Aluniş)

Proiectul s-a dorit a fi relevant prin reașezarea și recunoașterea valorii arhitecturale și patrimoniale a arhitecturii săpate în piatră din România și, în mod particular prin aplicarea educațională ca instrument de lucru la nivel academic în domeniul arhitecturii. Valoarea obiectivelor în ansamblu rezidă dincolo de varietatea acestei tipologii arhitecturale în arealul românesc și în valoarea de raport cu alte situri de referință la scară internațională, cum ar fi cele aflate în actualul areal al Cappadociei (Turcia), în Matera (Sudul Italiei), Sardinia etc., situri de referință pentru arhitectura excavată creștină.

O bază fotografică amplă, a fost construită încând cu anii 2013, de a lungul a doisprezece deplasări de studiu pe tema mimetismului în piatră, atingănd dincolo de granițele tării noastre, situri de raport, cum sunt cele din Anatolia Centrală (Goreme, Valea Ihlara, Uchisar, Cavusin, Mustafapasa), Valea Frigiană, Coasta Asiei Mici și respectiv zona Basilicata (Matera), din care au fost reținute în particular siturile rupestre din Cappadocia și Matera. Anii 2020-2023 au adus concentrarea atenției asupra siturilor din zona Munţii Buzăului –Țara Luanei-, cu inventarierea lor fotografică, într-un studiu de imagine care urmărea surprinderea fragmentelor comune și particulare, atemporale, specifice vieții anahoretice. Studiul de mai jos sedimentează concluziile ca un discurs majoritar vizual, cu aplicație educativă.

Analizând obiectivele rupestre din zona Munților Buzăului (zona Țării Luanei), menționate în diverse cercetări (a se vedea bibliografia), am remarcat 28 de obiective rupestre recunoscute , investigate, și respectiv altele, propuse recent ca fiind relevante pentru fondul rupestru (aproximativ 18 obiective rupestre, 20 de locuințe antropice, grote naturale, ș.a.m.d.), dintre acestea doar 13 fiind încadrate conform cercetătorilor. Inventarierea a urmărit marcarea siturilor rupestre și detașarea obiectivelor de interes în contextul studiului arhitecturii excavate, cu elemente specifice mimetismului în piatră. Dintre acestea au fost analizate in detaliu 9 obiective.

Trei hărți (elaborate de echipă cu această ocazie, în 2023) vin în sprijinul prezentării fondului rupestru din zonă, incluzând (lăcașuri de cult, locuințe excavate, locuințe antropice, megaliti, pietre însemnate), și prezintă progresiv harta siturilor, obiectivele de interes major pentru analiză (lăcașuri de cult și locuințe excavate cu elemente specifice mimetice) și respectiv trasee tematice.

Obiectivele de mai sus au fost reluate în cadrul studiului, în primul rând ca elemente iconice pentru arhitectura excavată din munții Buzăului, inventariate fotografic. O etapă semnificativă a analizei a fost cea aplicată, care a urmărit reluarea acestor exemple pivotante, în analiza pe model, ca suport în cercertare si support educațional. Astfel, în condițiile unui teren greu accesibil, și a unei vizibilități îngreunate de amplasamentul geografic, relief și de flora deopotrivă, s-a considerat că reluarea exemplelor de studiu în model de ipsos este un mecanism optim pentru o analiză spațială a acestora. Studiul expresiilor mimetice s-a concretizat astfel într-un studiu pe un număr de 27 modele de ipsos, la scara 1/35, reproducând obiectivele menționate în diverse ipostaze volumetrice: de volumetrie conținută/ secțiuni transversale și longitudinale, plan extrudat, și respectiv de volumetrie exterioară ilustrând relația cu terenul. La bază acestea au un numar de 9 relevee la exemplele principale, realizate în septembrie 2022-martie 2022, respectiv 36 de piese, realizate la scara 1/50, vectorizate. Ambele tipologii de modele au urmărit împingerea analizei spre descoperirea caracteristicilor greu de intuit în desenul tradițional 2D. Astfel, volumetriile de fațadă sunt martorii siturilor, martori care la fața locului erau de necitit în întreg, și respectiv volumetriile interioare expun spațialitatea nevăzută a corpurilor imersate în stâncă, ascunse frecvent de clar-obscur.

Acest studiu, inițiat ca o inventariere vizuală, a luat parcursul neașteptat al unei inventarieri în primul rând de model, și ulterior în detaliu fotografic, în defavoarea unei explorări tradiționale prin releveu. Analiza pașilor inventarului, i-a afirmat pe aceștia ca etape, momente relevante, mecanisme de înțelegere particulare ale subiectului - pași care recreează prin mimetism, o arhitectură creată prin… mimetism. În acest context procesul a constituit o inventariere non-formală, particulară. La finalul a trei ani de studiu, numărăm 9 relevee, 36 de piese desenate și vectorizate, 27 machete (modele în ipsos), peste 3000 de fotografii, 9 obiective, realizate într-o echipă de 26 (de arhitecți senior, juniori și colaboratori - a se vedea lista echipei). Rămânem în admirația siturilor săpate în piatră, martori ai efortului de a crea prin copie, o creație tributară originalului, obligată să-l gândească în termeni propriului timp.

Din pașii majori ai studiului enumerăm: analiza cercetărilor în domeniu (părți scrise 220-2021), Obținere acorduri/aprobări BOR (Biserica Ortodoxă Română), cf. documente anexate: Mitropolia Ardealului – Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, Patriarhia Română – Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Solicitare aprobare către Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei; deplasări în teren personale (2020-2022), investigații fotografice ale siturilor(2020-2022), selectarea exemplelor relevante pentru subiect (2021), realizarea unui martor fotografic al acestora, organizarea unui workshop dedicat studenților arhitecți cu deplasare in situ (05-09.09.2022), Atelier dedicat studenților cu tema În Piatră, „Semnificația spațiului timpuriu de cult” (seprembrie 2022), realizarea măsurătorilor în vederea realizării modelelor de ipsos (septembrie 2022-aprilie 2023), curs de formare aplicat de modelare în ipsos how to +/-i.p.SOS dedicat studenților (octombrie 2022), masa rotundă tematică și interacțiune cu specialiștii în domeniu (la sediul PiatrăOnline în 19.11.2022), workshop secundar how to how to +/- i.p.SOS (octombrie 2022-aprilie 2023), inventarierea fotografică a modelelor de ipsos – studiu pe model. Rezultatele proiectului, așa cum au fost ele preconizate la obținerea finanțării, cuprind specific : ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚIE PRELIMINARĂ Și Deplasare in situ, workshop, masă rotundă, expoziție, catalogul expoziției. Rezultate conexe ale proiectului, care nu au fost menționate inițial și care s-au conturat pe parcurs și au dat claritate demersului și au contribuit la întelegerea proiectului și la vizibilitatea acestuia: Atelier dedicat studenților cu tema În Piatră, „Semnificația spațiului timpuriu de cult”, curs de formare aplicat de modelare în ipsos how to +/-i.p.SOS, workshop secundar how to how to +/- i.p.SOS, având ca rezultat 27 modele de ipsos, realizatea la scara 1/35, 9 relevee în fomat vectorizat (36 de piese), 5 filme de scurt metraj prezentate în expoziție.

CERCETAREA (prima etapă 2020-2023) a vizat analiza morfologiei spațiale, identificarea trăsăturilor specifice ale arhitecturii ad invertum, perspectiva interpretativă a concepției arhitecturale excavate, cu accent pe aspectele legate de arhitectura mimetică. Workshop-ul și cercetarea prin model se constituie ca o aplicație aducătoare de valoare, tratând viziunea inovatoare asupra patrimoniului arhitectural și analiza prin metode de investigare corelate. (...)

PARTEA APLICATĂ a cercetării a fost cea EDUCAȚIONALĂ, implementată ca un workshop in situ, cu modelarea exemplelor studiate. Workshop-ul “Pe urmele arhitecturii săpate în piatră" este parte a proiectului de cercetare Lapis Aedificii - Lapis Domum, dezvoltat în echipa de 24 de persoane, susținută de Culture Reserve și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Această cercetare a fost parțial subvenționată de Ordinul Arhitecților prin timbrul de arhitectură și de Culture Reserve, cu infrastructură pusă la dispoziție de CULTURE RESERVE și UAUIM.(...)

Despre Lapis Domum (extrase):
Mimesis sau despre gestul de a face LAPIS DOMUM

În încercarea noastră de descifrare și înțelegere a motivației gestului de excavare și a mecanicii sale, ne-am găsit inevitabil în fața mimesisului ca o mare taină a creației printr-un fenomen denigrat de copy-paste. În fața unei asemenea demonstrații de forță, pe care arhitectura excavată o face peste tot în lume am ajuns să ne îndreptăm atenția asupra exemplelor aparent modeste, dar care ascund în simplitatea lor gesturi determinante.

Paradoxal, ceea ce părea să ia drumul releveelor, inventarelor, s-a transformat într-un drum inițiatic. Am descoperit că această apropiere de LAPIS DOMUM nu urmează căi cunoscute, nici drumuri bătute, nu se întâmplă pe hârtie sau în birouri, nici în arhive. După multe surse de documentare și analiza reprezentărilor celebre acest studiu a căpătat substanță când a împrumutat formă, sau când vidul a luat naștere, în modelele de ipsos.
Așa cum am precizat, prima parte a cercetării a vizat analiza morfologiei spațiale, identificarea trăsăturilor specifice ale arhitecturii ad invertum, perspectiva interpretativă a concepției arhitecturale excavate, cu accent pe aspectele legate de arhitectura mimetică. Gestul de a face LAPIS DOMUM a devenit ultim, cercetare prin model. S-a constituit ca o aplicație educativă non-formală, aducătoare de valoare, tratând viziunea inovatoare asupra patrimoniului arhitectural ca analiza prin metode de investigare corelate.
Perspectiva dezvoltată în studiului aplicat privește arhitectura rupestră, ca încorporând antefactum percepția conceptuală, specifică unei perioade originare, o etapă unică în gândirea arhitecturală, bazată pe proiectarea unor principii non-edificandi. Prin însăși materialul constitutiv – piatră brută, și metoda de realizare / ad-invertum – obiectivele au avut potențialul unic de studiu al sculpturalității - spaţialităţii arhitecturale originare. Direcția interpretativă aleasă a pus accentul în primul rând pe forma arhitecturală și, în plan secund pe ornamentica în relief (relief scobit, basorelief și crestături) existentă pe murus.

Realizarea modelelor în gips a fost o fază esențială în cercetare. Scopul a fost reluarea metodelor de producere și proiectare a spațiilor, prin excavare - cavo-relievo -, și respectiv nuanțele detaliilor de la micro la macro, trecând prin alto, mezzo, basso relief și incizie.

Cercetarea de tip mimetic relevă atât sisteme complexe cognitive, bazate pe conexiuni și sensuri multiple, cât și mecanisme specifice. Mimesis-ul, este o abilitate rară, fundamentală, de a realiza conexiuni, dincolo de bariera lingvistică sau culturală, de reinterpretare, reprezentând mai mult decât un simplu fenomen de copiere, de oglindire. Analiza mimetică recunoaște elementele comparabile, niciodată identice, în sensul acesta axându-se pe explorarea coincidențelor. Astfel exemplele selectate ce fac obiectul studiului de față conţin elementele comune, comparabile, suficient de numeroase încât să nu fie accidentale.

Metoda de reproducere a mecanicii s-a constituit ca o oglindă, peste secole, a proiectării conceptuale a spațiilor din secolele VIII și XII d.Hr.

Paradoxal, într-o perioadă contemporană în care vizualizarea virtuală asistată de calculator este un common sense, în trecut era o urmă a proiecțiilor conceptuale spațiale din etape cognitive anterioare.
Educațional partea aplicată și-a propus ca - prin metodele corelate de investigare: documentare, inventar fotografic, tehnici clasice de relevare, raportate la scară umană - să raporteze la individ trăirea și proiecția virtuală a unei arhitecturi neportante. În particular, prin mecanica excavării, a urmărit să poziționeze participanții în fața unei realități trecute, în care planurile nu erau individualizate, golurile nu erau canonice, obiectele de mobilier erau încorporate, iar spațialitatea originară arhitecturală era gândită ca o extensie corporală.

Arhitectura cavă, memă aduce aceasta dilema în morfologie, prin prisma elementelor încorporate, a mimetismului arhitecturii portante și dincolo de ani, creează baza unui studiu de vocabular estetic desprins din rolul sau constructiv, rămas în sfera ritualic estetică.

Rezultatele potențiale ale proiectului includ o mai bună cunoaștere și recunoaștere a valorii arhitecturii săpate în piatră din România, precum și o mai bună înțelegere a trăsăturilor specifice ale acestei tipologii arhitecturale și a modului în care arhitectura mimetică, “de piatră” se constituie cu propria morfologie (vocabular și mecanică)

Am urmărit plasarea intenționată a metodei de lucru în sfera instrumentarului clasic de relevare a arhitecturii și de producere a modelelor, în contextul în care atât relevarea cât și modelarea au fost considerate mai mult decât simple reproduceri - moduri particulare de apropiere de subiect, înțelegere, reprezentare și recreere, o metodă de investigare corelată. Mecanica acestui proces s-a dorit a fi o oglindă a procesului originar de creare a spațiului arhitectural, de la faza de concepție și până la cea de utilizare. Analiza mimetică a recunoscut elementele comparabile, niciodată identice, în sensul acesta axându-se pe explorarea coincidențelor. Exemplele selectate au făcut obiectul studiului de față în sensul în care elementele comune, comparabile sunt suficient de numeroase, încât să nu fie accidentale.
Astfel studiul a urmărit redescoperirea fizică a exemplelor studiate, interacțiunea echipei de lucru cu acestea, re-traspunerea acestora în model realist, cu analiza fazelor de dezvoltare. Proiectul educațional dedicat tinerilor arhitecți în fomare aplică o viziune inovatoare prin metodologie, reîntorcându-se la metodele clasice de relevare care facilitează o abordare mai apropiată de subiect și o amplificare a analizei tactile a acestuia, urmărind o perspectivă autentică, într-o perioadă contemporană în care relevarea și reproducerea asistată de computer prin tehnologiile avansate sunt doar instrumente de înregistrare și transpunere.

Tehnologiile avansate (precum localizarea GPS, scanning-ul laser 3D, fotogrametrie, metoda HDS, realitatea virtuală (VR) și augmentată (AR), imprimarea 3D), li s-au opus ca metode de lucru cele clasice: depistarea poziției în sit pe baza traseelor de teren, relevarea prin ridicare manuală, fotografia clasică de inventar, crochiuri, modele din ipsos. Cursul de modelare în ghips (+/- how to i.p.S.O.S. a fost structurat cu scopul de a imita etapele de concepție și execuție ale spațiilor și terenului/ masivului în care erau amplasate, prin utilizarea unor tehnici precum matrițare în lut, excavare, prelucrare de teren în mediu umed și uscat. Aceste tehnici au fost utilizate pentru a imita atât excavația umană sau gestul de a extrage materie cât și efectul factorilor externi de mediu asupra terenului.

Astfel, prin utilizarea metodelor clasice de relevare și modelare s-a putut experimenta o apropiere tactilă a spațiului, amplificată de manufacturare prin machetă şi desen, ceea ce a permis o analiză aprofundată a elementelor arhitecturale și o înțelegere profundă a modului în care acestea sunt încorporate în faza originară a proiectării în arhitectura în piatră. De asemenea, prin utilizarea acestor metode clasice, participanții la studiu au putut explora spațiul în diverse scări ale corpului uman și cu gabarite diferite ale membrilor echipei, ceea ce a permis o înțelegere complexă a ergonomiei spațiului și o analiză detaliată a interacțiunii dintre spațiu și utilizator. Astfel, studiul a urmărit să ofere o abordare inovatoare și autentică în educația și cercetarea în domeniul arhitecturii, care să permită înțelegerea profundă și autentică a subiectului studiat.

În vremurile în care omul era atât utilizator, cât și arhitect, creând spații pentru a trăi alături de și cu Dumnezeu, arhitectura era o extensie a corpului și mișcărilor sale dinamice, o încorporare a ritualului zilnic într-o proiecție minimală, anahoretică.