ro | en
Moldova HiTech Park

Moldova HiTech Park

Autori: arh. Hildegard Brandl, arh. Anca Brandiburg, arh. Georgiana Miu, arh. Ștefan Mințulescu, arh. Diana Stoian, arh. Maria Chende, arh. Daniela Preda
Birou de proiectare: UNITH2B SRL

Colaboratori:
Urbanism (consultare și supervizare): arh. Victor Țurcan, reprezentant TArchitects Group, Chișinău; arh. urb. Alexei Țurcan
Beneficiar: Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației „Moldova IT Park”, cu Fundația de Dezvoltare a Moldovei
Foto: Brandiburg Anca

Comentariul autorului

Gândit ca un catalizator de inovație și transformare economică, Moldova HiTech Park este masterplanul unui campus tehnologic de 50 ha așezat la poarta de nord a Chișinăului, lângă Chișinău Arena și coridorul de dezvoltare al orașului. Terenul, de 124,93 ha, se află în proprietatea publică a Republicii Moldova; prima etapă reglementează circa 50 ha în șase sectoare, restul rămânând rezervă pentru etapele următoare.
Premisa este că un parc tehnologic nu se măsoară în metri pătrați de birouri. Masterplanul așază la un loc cercetare, incubatoare de startup-uri, birouri corporate, poli GovTech și MedTech, învățământ, hoteluri, cazare studențească, co-living și dotări comunitare, distribuite astfel: 38% birouri și servicii profesionale, 22% sănătate și med-tech, 8% locuire temporară și co-living, 7% infrastructură publică și tehnologică, inclusiv centru de date, 7% educație, 7% comerț și servicii comunitare, 6% producție curată hi-tech și 5% conferințe și evenimente.
Cele șase sectoare: S1, 10,00 ha, educație și cercetare-dezvoltare, co-living și birouri; S2, 16,44 ha, campusul central cu locuire, hotel, birouri și sănătate; S3, 6,63 ha, cartierul de startup-uri și incubare, în jurul unui amfiteatru comun; S4, 2,33 ha, GovTech și infrastructură de centru de date; S5, 6,93 ha, poarta parcului, cu birouri, hotel și centru de conferințe; S6, 7,67 ha, med-tech, educație și producție hi-tech.
Ierarhia funcțională lasă loc de creștere: instituțiile publice, cercetarea și educația stau alături de birouri flexibile și producție hi-tech ușoară, astfel încât schimbul de cunoaștere între sectoare să devină posibil. O rețea densă de străzi, trasee pietonale și spații publice leagă sectoarele într-un campus pietonabil, în care viața de zi cu zi depășește programul de lucru.
Densitate în înălțime, nu în amprentă. Pe cei 500.000 mp reglementați, amprenta construită totalizează 126.189 mp, iar suprafața desfășurată maximă 627.665 mp, ceea ce dă un POT de 25,3% și un CUT de 1,26. Turnurile-reper de 20 până la 25 de niveluri marchează nodurile importante, birourile rămân între P+4 și P+11, iar terenul eliberat astfel devine spațiu public: ținta este 40% spațiu verde.
Accesul la parcele funcționează pe principiul plăcii urbane, cu parcare subterană și clădiri dedicate, fără parcaje extinse la sol. Un bulevard nou, cu patru benzi și drumuri colectoare, transport public și piste de biciclete, distribuie traficul. Pentru nodul R6 au fost studiate trei variante, de la pasaje supraterane până la o trecere subterană de 121,5 m care ascunde tranzitul sub o mediană verde.
Peisajul nu este rest, ci structură: suprafețele verzi organizează masterplanul și echilibrează construitul cu spațiul deschis. Campusul funcționează ca sponge city: apa pluvială este colectată, stocată și reutilizată prin peisaj permeabil și bazine de retenție, cu irigare inteligentă. Clădirile de parcare poartă fotovoltaice, producția și logistica devin barieră acustică spre perimetru, iar obiectivul declarat este un campus net-pozitiv pe energie, apă și biodiversitate, cu certificare BREEAM.
Etapizarea pleacă din Sectorul 5, cu orizont 2027-2030: o clădire de birouri clasa A, clădirea ecosistemului ca centru comunitar și de evenimente, o parcare și racordurile de infrastructură. Extinderea ulterioară poate merge spre Sectorul 6 sau spre campusul central, în funcție de investitorii care se confirmă primii; infrastructura publică este dimensionată pentru ambele scenarii.