EL și EA

Comentariul autorului

El şi Ea
Un proiect de amenajare interioară reprezintă cu act de imprumut. Arhitectul se transpune în existentul beneficiarului, îi învaţă obicieiurile, locurile preferate, stilul de viaţă, felul de a fi, practic îi împrumută scenariul de viaţă pentru a îi da o nouă formă. Pe de cealaltă parte, beneficiarul împrumută, la randul lui, viziunea arhitectului şi noile premise ale locuirii date de acesta, proiectul final transformȃndu-se într- un spaţiu de intersecţie dintre cele doua coordonate, beneficiar şi arhitect.
În scenariul actual, reprezentat de un apartament cu o suprafaţă utila de 110 mp, situat fizic în zona centrală a Bucureştiului, pe strada Luigi Cazzavillan 20, a trebuit să ne transpunem în viaţa unui cuplu de doi viitori medici pentru care materialele brute, neprelucrate, tactile, se apropie de viziunea ideală a unui cămin sincer şi primitor, “acasă”, atȃt în momente de singurătate cȃt şi alături de prieteni.
O metaforă care vorbesşe despre El şi Ea, în jurul cărora a rezultat conceptul amenajării, dar şi despre Noi, arhitect şi beneficiar, se regăseşte în zona de zi, mai exact în referinţă cu cele doua sculpturi propuse, bustul masculin şi capitelul ionic. Bustul reprezintă o amprentă a meseriei alese, medicina, dar şi simbolul masculin. În faţa acestuia este prezent un capitel ionic, care prin registrul său face trimitere la proporţiile feminine, transformȃndu-se astfel într-o Ea, prin limbajul arhitectural.
El şi Ea simbolizează înţelegere, contrast, armonie, dar mai ales complementaritate regasită atȃt la nivelul finisajelor alese cȃt şi al formelor pieselor de mobilier, care contribuie la creararea unor cadre simple, închise. La nivel funcţional, zona de zi este clar delimitată de cea de noape, delimitare marcată prin crearea unui cadru sugestiv pe care se profilează silueta bustului, ce priveşte către oricine intră in apartament. Mobilarea spaţiului a rezultat în urma delimitării circulaţiilor principale şi orientării ferestrelor. Zona de zi, avȃnd una dintre laturi îndreptată către terasă, împrumută din caracterul acesteia, devenind un tablou viu spre care priveşte zona de luat masa, dar şi bucătaria. Pe lȃngă partiţia de sticlă ce desparte living-ul de terasă, prevazută în proiectul de arhitectură, a fost propusă o partiţie suplimentară, cu scopul închiderii opţionale a bucătariei dar şi pentru factorul vizual, ea contribuind la senzaţia de lungime a spaţiului.
Baia matrimonială accentuează axul vertical al ferestrei, iar cea de serviciu, care nu beneficiază de lumină naturală, merge pe aceeaşi idee, adusă însă în scenariu de placarea cu oglindă pe întreaga înalţime a peretelui şi conturată de benzile LED care o închid, ca şi rama unei ferestre. Cele două dormitoare sunt definite de prezenţa grinzii ‘’mascată’’ într-un cadru placat cu MDF, care la nivel vizual conduce privirea către mediul înconjurător, iar la nivel tactil pune în valoare finisajul neprelucrat al pereţilor, prin contrast.
Bucătăria continuă limbajul complementarităţii texturilor, al formelor ,al masculinului şi femininului, concept despe care vorbesc toate spaţiile acestui apartament.