Comentariul autorului
Ce mai înseamnă moșia? Mai există acest concept? Cum păstrezi memoria ei? Putem vorbi de o continuitate? Acestea sunt câteva întrebări ce stau la baza proiectului și la care vom primi răspunsuri doar cercetând atent și-n tihnă locul și oamenii.
Concepte precum „living the wall” sau „walls as rooms”dau măsura locuinței-turn. Locurile de trecere și spațiile servante sunt în ziduri, cuprind și conturează camerele bune, saloanele și dormitoarele oaspeților moșiei.
Proiectul acoperă programul de arhitectură prin 3 mari poli: componenta agricolă, care presupune creșterea animalelor (o mică fermă) pentru cele necesare vieții de zi cu zi la conac și cultivarea unor specii „prețioase” (lavandă, șofran, trufe) și creșterea melcilor, gesturi motivate de întinderea actuală destul de restrânsă a moșiei; un al doilea pol îl reprezintă componenta locuirii la țară: retragerea, răgazul pe care ți-l oferă ruperea de „învălmășeala” (și ritmul alert al) orașului și descoperirea unui altfel de loc, strâns legat de tradiție și comunitate, cu partea de „onoare” a moșiei – conacul și biserica; ultimul pol, componenta artistică: menită să găzduiască posibile întâlniri, tabere de creație ale pictorilor/sculptorilor, un mod prin care moșia adună oameni și îi ține în spațiul ei.