Arhitectura memoriei uitate

Comentariul autorului

Proiectul de diplomă propune o intervenție arhitecturală subterană în cadrul ansamblului istoric Sant’Eustorgio din Milano, concepută pentru a extinde traseul muzeal și pentru a introduce spații dedicate conservării și restaurării.

Această extindere subterană sporește capacitatea funcțională a muzeului fără a altera identitatea vizuală a ansamblului istoric sau a parcului înconjurător. Proiectul reimaginează muzeul nu doar ca un spațiu de expunere, ci și ca un loc de îngrijire și reflecție, unde conservarea patrimoniului devine parte din experiența vizitatorului. Prin acest rol dublu, intervenția susține atât implicarea publicului, cât și munca tăcută de protejare a memoriei culturale.

În cele din urmă, prin ancorarea intervenției în profunzimea materială și simbolică a sitului, arhitectura devine un mediator între trecut și prezent, între memorie și materie. Aceasta nu concurează cu patrimoniul vizibil, ci îi adâncește rezonanța, oferind un spațiu liniștit în care conservarea, reflecția și continuitatea culturală se întâlnesc.