ro | en
Cito Sanum. Centru de recuperare medicală pe Calea Moșilor

Cito Sanum. Centru de recuperare medicală pe Calea Moșilor

Autori: Vera Apostolescu

Îndrumător: Florian Stanciu
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Facultatea de Arhitectură

Comentariul autorului

Zona Căii Moșilor reprezintă un segment valoros al țesutului istoric bucureștean, însă intervențiile haotice din ultimele decenii au condus la pierderea coerenței sale morfologice și a capacității de a genera continuitate urbană. În acest context, proiectul propus își asumă rolul de a contribui la revitalizarea unei porțiuni afectate a acestei artere, valorificând specificul locului și raportându-se atât la memoria construită, cât și la nevoile actuale ale orașului.

Situl ales este situat în partea sudică a Căii Moșilor și se remarcă prin vecinătatea cu Casa Christo Gherghief, monument istoric, dar și prin deschiderea către două artere importante: Calea Moșilor și strada Radu Calomfirescu. Această dublă orientare, alături de prezența unui obiect valoros de patrimoniu, transformă amplasamentul într-un punct strategic pentru inițierea unui proces de regenerare urbană coerent.

Intervenția urmărește activarea memoriei locului nu doar prin conservare, ci printr-o recontextualizare atentă și funcțională. Astfel, proiectul propune reconversia și extinderea Casei Christo Gherghief într-un centru medical de recuperare, cu funcțiuni multiple – de la cabinete de consultație și tratament, până la săli specializate de kinetoterapie. În paralel, casa istorică capătă un rol educațional, prin integrarea unor spații dedicate seminariilor teoretice pentru studenți în medicina recuperatorie. Această utilizare complexă reflectă o abordare interdisciplinară, în care trecutul și prezentul colaborează.

Proiectul acordă o importanță majoră morfologiei spațiale. Tipologia curților, specifică zonei, este folosită ca instrument de rețesere a coerenței urbane. Cele două curți rezultate – fiecare corespondentă uneia dintre străzi – sunt activate prin porticuri: cel existent, aparținând casei istorice, și cel nou, generat de intervenția propusă. Legătura vizuală și funcțională dintre cele două curți este realizată printr-un portic extins, ce marchează un dialog simbolic între nou și vechi.

O altă direcție esențială a proiectului este definirea unei relații echilibrate cu limitele sitului, în special cu calcanele existente. În locul unui perimetru închis, propunerea generează curți către calcane, reflectând structura unui țesut organic. Aceste curți deservesc cabinetele medicale, fiind gândite ca unități autonome – asemănătoare unor case cu curți proprii, fiecare dezvoltându-se vertical și conectându-se funcțional cu etajele superioare.

Accesul se realizează prin volume de la stradă ce mediază trecerea de la spațiul public la cel semipublic. Acestea includ funcțiuni precum o farmacie (la parterul casei) și un gastro-bar (în noul corp), creând un front activ la stradă. Inserția arhitecturală urmărește crearea unor relații spațiale coerente între casa istorică, extensia propusă și țesutul urban. Volumele sunt dispuse astfel încât să definească clar cele două incinte principale, fiecare cu identitate proprie, dar parte dintr-un ansamblu unitar.

Astfel, proiectul propune un model de revitalizare urbană prin revalorizarea unei case de patrimoniu și integrarea acesteia într-un program contemporan, susținând ideea continuității spațiale și funcționale în interiorul unui țesut destructurat. Intervenția nu urmărește o restaurare mimetică, ci generează un dialog între vechi și nou, între memorie și actualitate, între patrimoniu și necesitățile prezentului.



2025
Cercetare prin arhitectură
Diplome de arhitectură
Powered by: