Stadionul ONEF: o metodă activă de lucru cu istoria

Comentariul autorului

Concilierea orașului uitat.
Stadionul ONEF: o metodă activă de lucuru cu istoria.

Proiectul propune o intervenție asupra unui fond vulnerabil, tratând fragilitatea nu ca o limitare, ci ca o resursă. Adiția devine un gest de continuitate, nu de contrast — o structură nouă care nu se adaugă, ci aduce împreună.
Limita, la rândul ei, nu este nici demolată, nici ignor- ată. În punctele de tangență cu noul oraș, în forma sa actu- ală, dar și în punctele de întâlnire cu urmele vechiului oraș, limita este fragmentată, creând me- canisme de acces în ceea ce va deveni
„grădina cu obiecte”. Gradina URANUS.
Această grădină, denumită astfel și nu parc, nu este doar un spațiu verde, ci o grădină în cel mai personal mod de percepție. Este grădina casei monumentale, a catedralei și a stadionului, noul loc care le leagă de oraș și deschide un dialog între timpurile intersectate și un prezent care încearcă să le găsească concilierea. Ea devine spațiul de întâlnire între memorie și viitor, între fragmente ale trecutului și un oraș care învață să trăiască cu acestea, iar
Stadionul este construcția recuperată prin care se caută medierea.
Obiectul nu mai este scop, ci mijloc, este un obiect care aproape că nu este nou, ci mai degrabă o adăugire fină care ține împreună ceea ce există deja.